Situată lângă Muzeul Țăranului Român, pe strada Monetăriei 4, Biserica Mavrogheni a
fost ctitorită în 1786-1789 de un domnitor grec, pe nume Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790) ca recunoștință pentru vindecarea miraculoasă a fiicei sale care suferea de o boală gravă.
Biserica poartă hramul „Izvorul Tămădurii” a cărui poveste spune că Leon cel Mare, înainte să devină împărat, a întâlnit un orb într-o pădure, care dorea apă. Maica Domnului l-a sfătuit pe Leon să îi dea apa dintr-un anumit izvor, astfel orbul și-a recăpătat vederea. După ce a ajuns la tron, Leon cel Mare a construit o biserică lângă izvor în semn de mulțumire Maicii Domnului.
Pentru aproape un secol, Biserica Mavrogheni a funcționat ca mânăstire, dar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1863 a devenit biserică parohială. Biserica făcea parte dintr-un ansamblu de clădiri din moșia domnească care includea un spital, o școală, foișorul domnesc, o fântână arteziană.
Cutremurul din 1839 a afectat grav clădirea bisericii, astfel că în 1847 a fost reconstruită și, ulterior, a suferit câteva modificări în timpul lucrărilor de consolidare din 1890 și 1902. Cutremurul din 1940 și bombradamentele aeriene din 1944 au distrus și ele biserica, în urma lor fiind nevoie de reparații. Pictorul Costin Ioanid a realizat picturile interioare.
În 2007-2008 au avut loc noi lucrări de consolidare și amenajare, însă, după toate aceste etape, încă se mai păstrează catapeteasma originală (pictorul Nicolae Sava a restaurat-o în 1977).
Printre personalitățile care își au mormintele în curtea Bisericii Mavrogheni se numără Horia Bernea, Constantin Brâncuși și Ion Heliade Rădulescu. Horia Bernea, și-a dorit să fie înmormântat aici pentru a fi aproape de Muzeul Țăranului Român, instituția pe care a condus-o. Sculptorul Constantin Brâncuși se leagă de Biserica Mavrogheni de pe vremea când studia la Facultatea de Arte Frumoase și era cântăreț la această biserică. Ion Heliade Rădulescu a tipărit „Curierul românesc” la tipografia care a funcționat la sfârșitul secolului al XVIII-lea în curtea bisericii.
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
