Actul de naştere al Bisericii „Buna Vestire”, cunoscută ca Schitul Maicilor, la început situată la poalele Dealului Spirii, este redat în pisanie - 1 octombrie 1726.
Cine a ajuns la concerte în Piaţa Constituţiei sigur nu a avut timp să o caute pe strada Mitropolit Antim Ivireanu. Este aici un lăcaş de cult cu picturi vechi, icoane şi catapeteasmă ca pe vremuri, ca în vechiul târg al Bucureştilor. Timp de peste 265 de ani s-a aflat în zona actualului Palat al Parlamentului, dar în 1982 a fost translatată şi aşa a putut fi salvată. A fost de fapt un ansamblu mănăstiresc, pe vremea voievodului Nicolae Mavrocordat, ctitor fiind Tatiana Hagi Dinasau sau călugăriţa Timotheia Monahia, scăpată din robia otomanilor. A fost construită în stil brâncovenesc cu hramul Buna Vestire. A avut mulţi protectori, printre care Smaranda Doamna, a domnitorului Mavrocordat, precum şi multe proprietăţi, dar şi moaştele sfinţilor Nicolae şi Haralambie, aflate şi astăzi aici în Sfântul Altar.
După 1951 a devenit paraclis patriarhal şi apoi suferă schimbări majore: se desfiinţează coloanele şi arcada ce despărţeau pronaosul de naos, spun reprezentanţii bisericii, fiind repictată peste fresca originală. A fost un cutremur în 1940, care a slăbit schitul, dar au fost făcute consolidări de către Patriarhul Iustinian cu specialiştii Dumitru Ionescu-Berechet, Richard Lieblich şi inginerul Dumitru Ionescu. Clădirile schitului au căpătat stilul brâncovenesc.
Era vremea facerii Casei Republicii şi s-a decis translatarea bisericii cu 245 de metri spre răsărit. Clădirile de lângă au fost demolate. Biserica a ajuns între blocuri. Ascunsă. Tot degeaba. După o lună, spun reprezentanţii bisericii, oficierea slujbelor a fost suspendată până în anul 1995, când a fost şi resfinţită de către episcopul Teofan Sinaitul, arhimandritul Sofian Boghiu şi părintele Constantin Galeriu. A fost redată enoriaşilor în 1996.
Arhitectural, biserica este brâncovenească, având formă de navă, un turn cu clopotniţă, pronaos cu scară interioară până la turnuleţ. Pridvorul este deschis, pardosit cu marmură de Ruşchiţa, cu trei arcade şi coloane, ornamente, firide în acoladă, ferestre cu rame din piatră.
La Biserica Schitul Maicilor există o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dăruită de către Smaranda Doamna. Azi are şi hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
