X

Ivan Gallery. Un exemplu de galerie într-o clădire veche, pe model belgian

11 Sep 2019 | scris de Bogdan Craiu
  • Ivan Gallery. Un exemplu de galerie într-o clădire veche, pe model belgian
  • Ivan Gallery. Un exemplu de galerie într-o clădire veche, pe model belgian
  • Ivan Gallery. Un exemplu de galerie într-o clădire veche, pe model belgian

4,60 rating / 5 voturi
Review Merg.In

După sfârșitul năbușelii de august, început de septembrie, am hotărât să fac o vizită Galeriei Ivan, fiind a doua oară când pășesc acolo; prima dată am mers la vernisajul Getei Brătescu, Jurifolca, prin octombrie 2018. M-am urcat în 122 de la Universitatea București, până la Facultatea de Drept.

 

Se simțea sfărșitul verii pe Strada Profesor Doctor Dimitrie Grecescu, lumina în plin zenit, arhitectura de o mare diversitate stilistică... Doar cațiva bicicliști își făceau veacul pe acolo, ceea ce mi-a trezit un sentiment de acalmie, toată abundența din Cotroceni, vilele impozante și umbra lăsată de arborii din vecinătate.

 

Înspre miezul cartierului rezidențial din Cotroceni, după câteva cafenele simpatice și vile interbelice, observi spațiul expozițional care la prima vedere înfățisează o vilă obișnuită, nu foarte diferită de zona limitrofă. Ivan Gallery, un spaţiu de expoziţie fondat de Marian Ivan în anul 2008, ce organizează aproximativ 5 evenimente pe an, reprezintă artişti precum Bartha Sandor, Cristian Opriş, Dragoş Bădiţă, Geta Brătescu, Liana Dragomir, Oana Farcaş, Veres Szabolcs, Anca Benera, Arnold Estefan, Victor Răcătău, Cristina David și Ivana Pegan Baće. În fiecare an galeria organizează o expoziţie de debut şi participă la festivaluri internaţionale de artă.

 

Ivan a fost de acord să imi ofere un interviu, să imi expună istoria galeriei, a cartierului în care activează galeria și să îmi vorbească despre expoziția din prezent a Cristinei David și Ivanei Pegan Baće.

 

De când activează galeria?
Galeria o avem din 2007, dar în acest spațiu suntem din 2010, prima dată era pe strada Maria Rosseti, în fostul cartier Armenesc.

 

Care este povestea casei?
Casa are o poveste intersantă, a fost locuită de o singură persoană inițial, de când a fost construită în 1928, o persoană de origine evreiască, care din păcate a fost deportată. Între 1928 și 1946 casa a fost vândută de vreo trei sau patru ori și în 1946 a fost cumpărată tot de o familie de evrei din Cluj, iar apoi am cumpărat-o noi.

 

Cum vezi cartierul Cotroceni? Crezi că are ceva special?
La vremea respectivă, după ce ne-am mutat, toată strada era diferită, vecinătatea formată mai ales din bătrâni. Era un cartier frumos, dar nu era așa căutat.

 

E un concept nou pentru România galeria ta, cum o vezi raportată la restul Europei?
E cumva impropriu pentru o galerie în București, dar în același timp e pe modelul galeriilor din Belgia, Viena, Praga, în case vechi. În primul rând trebuie sa fie aproape de metrou, metroul totuși îl consider un mijloc de transport reliable. În general am cautat spații care să fie la zece minute sau un sfert de oră de mers de jos de la tramvai sau autobuz. Este un drum frumos, e un drum prin care reușești să descoperi un punct de vedere arhitectural, cel al cartierului, dacă nu îl știi, foarte multi vizitatori spun „vezi că ajungem la 5.00, și ajung la 5 jumate „că ne-am rătăcit, dar am vrut să ne mai uităm la nu știu ce”. Din punctul ăsta de vedere avem un avantaj, nu suntem în centru, dar zona e destul de interesantă și sunt foarte multe locuri și case pe care încă le descopăr.

 

Expoziția care are loc în prezent la Ivan Gallery se intitulează Guide Me, un proiect al artistelor Cristina David și Ivana Pegan Baće ce explorează distanțele obiective și subiective pornind de la o idee concepută împreună cu Alina Șerban. „387491 cm” a luat forma unei intervenții de 124 de note de hârtie lipite în spațiul public din Dubrovnik. Expoziția poate fi vizitată până în data de 14 septembrie.

 

Mijloace de transport:

Autobuze: 122, 336, 601;

Troleibuze: 61, 66, 69, 90, 91.

 

Înspre miezul cartierului rezidențial din Cotroceni, după câteva cafenele simpatice și vile interbelice, observi spațiul expozițional care la prima vedere înfățisează o vilă obișnuită, nu foarte diferită de zona limitrofă.

 

Ilustrații și fotografii: Bogdan Craiu

 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

 

Comentarii