Ziua Naţională a aromânilor
Din 23 mai 1905 -„Daima deadun!” – „Întotdeauna împreună”
Comunitatea Aromână din România - Consiliul Tinerilor Armâni (CTARM) un grup de tineri ambiţioşi,înființat de peste 9 ani, vrea să reunească şi să impulsioneze oamenii dornici să cunoască, să respecte şi să transmită generaţiilor următoare limba, obiceiurile şi tradiţiile străvechi în varianta lor originală.
În decembrie 1990 a fost fondată „Liga Aromânilor din Macedonia”, atunci au stabilit Ziua Națională a aromânilor în data de 23 mai. Data de 23 mai 1905 este ziua în care Abdul Hamid al II-lea (sultan turc 1842-1918) a semnat „Iradeaua” - decretul dat în favoarea aromânilor din Balcani prin care li se asigură acestora recunoașterea ca o comunitate distinctă, cu drepturi culturale proprii și cu posiblitatea de a-și constitui foruri specifice de reprezentare.
Începând din anul 1998 (când s-a aniversat prima dată) comunitățile de aromâni din marile orașe organizează evenimente dedicate zilei.
CTARM a organizat şi anul acesta în Bucureşti o serie de evenimente dedicate „Zilei Naţionale a Aromânilor”. „Tra multsi anji!”, adică „La mulţi ani!” şi „Daima deadun!” – „Întotdeauna împreună” sunt urările pe care le auzeai la tot pasul în Parcul Tineretului intrarea Şincai, duminică 23 mai 2015.
Ca orice petrecere şi aceasta a început cu imnului comunităţii Părinteasca dimândarea, interpretat de grupul de seniori „Boatsea Pindului” care dădeau o şi mai mare greutate versurilor foarte sugestive:
„Părinteasca blestemare (mustrare) poruncește cu foc mare,
Frați de-o mumă și de-un tată, Noi, Aromâni din vremea toată.
De sub lespezi de morminte strigă ai noștri buni părinți:
Blestem mare să aibă în casă (cel) care de limba lui se lasă.
Care își lasă limba lui să-l ardă para focului
Chinui-s-ar de viu pe pământ, frige-i-s-ar limba-n foc.
El în vatra-i părintească cu familie să nu se fericească,
De familie cununi să nu pupe prunc în leagăn să nu înfeșe.
Care fuge de a lui mumă și de părintescul nume
Fugi-i-ar dorul Domnului și dulceața somnului!”
Limba este cea mai importantă avere a armânilor, de aceea ei pun foarte mare preţ pe păstrarea acesteia. Se organizează cursuri de vorbire şi citire pentru copii şi adulţi, iar pe reţelele de socializare membri CTARM fac frecvent companii de implementarea în vocabularul tinerilor a unor cuvinte rar folosite, care nu trebuie uitate sau înlocuite, din comoditate, cu altele mai simple împrumutate din limba română.
Petrecerea, odată începută, a continuat cu promovarea tinerelor talente care au interpretat cântece şi poezii, unele vechi de sute de ani dar şi moderne. Numele reprezentative vieţii artistice din comunitate, Gicu Coada, Dani Peanci şi grupul Steaua di Vreari, Vanessa Marzavan ( câştigatoare a unei ediţii a concursului naţional Next Star), Nicu Grameni, Mihai Merca, Ansamblul Pilisteru sunt doar câţiva din cei care au urcat rând pe rând pe scena pentru spectacolul aniversar.
Cunoscuţi ca o comunitate de oameni veseli, cărora le place buna dispoziţie, aromânii au făcut o hora mare în mijlocul parcului. Odată „corlu” ( hora) început, cu greu se mai opresc, au ţinut-o aşa până spre seară. „Paiduşca” şi „ceancu” au fost şi ele prezente în seriile de dansuri tradiţionale.
Pe aleile parcului Tineretului erau expuse bannere cu informaţii despre istoria comunităţii cu zonele geografice ale originii graiului sau portului femeilor şi denumirile dansurilor tradiţionale. Tineri creatori de modă au venit cu idei de reinterpretare a costumelor tradiţionale.
Partea cultural artistică a aromânilor a fost suficient reprezentată, dar gastronomia a lipsit cu desăvarşire. Renumita „pita” a fost singura prezentă, era oferită spre vânzare, fiind foarte apreciată.
Ştiind că în anii precedenţi au fost prezentate mai toate delicatesele specifice, am întrebat de ce nu sunt şi la această aniversare. Răspunsul a fost surprinzător dar logic pentru unii: „Primăria locală nu mai autorizează astfel de evenimente, cu grătare în parc şi ne-a fost teamă că vine şi ANAF-ul neinviatat la petrecere, având în vedere isteria actuală”.
Au oare acum de luptat şi cu autorităţile? Uitarea, comoditatea, viaţa cotidiană sunt oricum - pentru aromâni - inamici importanţi în lupta pentru păstrarea identităţii.
