Cunoaşterea istoriei artei sau harta Bucureştiului?
Noaptea Muzeelor este cel mai popular şi longeviv eveniment cultural destinat publicului larg, sărbătorit la nivel european, a ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Muzeul Naţional de Artă al Românie (MNAR) face parte din cele 50 de locaţii participante.
Am ajuns la MNAR, situat pe Calea Victoriei 49-53, în jurul orei două noaptea. Era multă lume, coada formată ajungând pe trotuarul din afara muzeului. Publicul vizitator era pregătit şi dispus să aştepte ceva timp, fiecare cum putea - unii în picioare, alții, mai norocoşi, pe băncile din faţa muzeului, unii pe borduri. Erau foarte mulţi tineri, dar şi părinţi însoţiţi de copii care spuneau că „mai bine mai stăteam la scorpioni şi ţestoase (n.r. - Muzeul "Grigore Antipa" a participat la Noaptea Muzeelor cu expoziţia temporară „Ţesături periculoase” – păianjeni şi scorpioni vii) nu aici la coadă!”.
Aşteptând să intrăm în muzeu am mai socializat cu vizitatorii care îşi făceau planurile pentru măriri de medii, teze, dizertaţii, examene, comentau viaţa mondenă a personajelor media sau ultimele tendinţe în materie de îmbrăcăminte. Am fost surprinsă că nu au fost comentarii despre fotbal sau alte sporturi, timp de aproape o oră şi jumătate cât am aşteptat la coadă. Întrebând de ce au ales să vină tocmai atunci la MNAR, având în vedere că sunt şi alte zile cu reduceri de până la 75% din preţul biletului pentru elevi şi studenţi, am primit răspunsuri foarte variate „este mai bine în gaşcă”, „este o atmosferă interesantă când este muzeul plin”, „baie de mulţime”, „ne-a promis profa’ mărire de notă la desen dacă vizităm minimum trei muzee ”, „este o provocare”. Am întrebat „de ce o provocare ?” şi mi s-a răspuns că „acum ceva timp a auzit tatăl meu o discuţie cu un prieten căruia îi dădeam indicaţii despre adresele unor cluburi şi m-a întrebat ironic dacă ştiu atât de bine Bucureştiul, ştiu şi adresa unui muzeu? Atunci mi-am propus să vizitez împreună cu prietenii în noaptea aceasta măcar cinci muzee, dar deja suntem la al 15-lea”. Nu ştiu dacă o întrebare ironică sau condiționarea pot schimba un om sau gusturile acestuia, dar măcar am putut constata acest început.
La MNAR au putut fi vizitate cele trei galerii de artă, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă şi Galeria de Artă Europeană, care reunesc lucrări importante. Erau expuse opere celebre ale artiştilor consacraţi, dar şi ale unor artişti anonomi, „Fete lucrând la poartă” de Nicolae Grigorescu, „Serata” de Theodor Aman, „Anemone” de Ştefan Luchian, „Natură statică” de Gheorghe Paraşcu, „Buna Vestire” de Tintoretto, „Agar şi Ismael în deşert ”de Pier Francesco Mola,„Lupta lui Hercule cu leul din Nemeea ” de Pieter Paul Rubens sunt doar unele dintre acestea.
Într-adevăr, era „o atmosferă interesantă când era muzeul plin”, sute de oameni roiau pe holurile muzeului, unii rămâneau minute în şir în faţa unei opere, alţii erau doar în trecere, alții erau atenţi la discuţia avută cu grupul, erau copii care alergau, pasionaţii de poze fotografiau până ajungeau la rezultatul dorit, selfie-urile erau şi ele nelipsite, dat fiind secolul în care ne aflăm.
Muzeul Naţional de Artă al României s-a alăturat protestului din această ediție a Nopții Muzeelor, organizând la parterul muzeului „Galeria de (ne) uitat” expoziţia „Priveşte arta, arta te priveşte” care cuprindea rame şi socluri ale lucrărilor care făceau parte din patrimoniul muzeului, dar au fost retrocedate. În ultimii 15 ani au fost restituite peste 2000 de bunuri culturale deţinute cu titlu de propietate sau în custodie, printre acestea aflându-se icoane, obiecte din metal, tipărituri, peste 150 de lucrări de artă românească modernă, desene şi gravuri, peste 700 de lucrări de artă europeană.
MNAR a fost vizitat în noaptea de 16 spre 17 mai, dată marcantă în calendarul cultural al bucureştenilor, de peste 5000 de vizitatori!
