UrbanFest 2015. Lecţia de arhitectură

Zone adiacente râului Dâmboviţa, de la Grozăvești până la Parcul Național Văcărești, au fost animate în perioada 16-21 iunie.

Subiecte principale: rolul râurilor în metropolele moderne şi cum ar putea fi regenerat urban un astfel de pol.

Festivalul a inclus două conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele smart, consultări publice despre rolul Dâmboviței în București, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tur cu bicicletele, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle (row-show), concerte.

Noi am ajuns în ultima zi a festivalului, la evenimentele polarizate în jurul Bibliotecii Naţionale. Prima dezbatere a zilei a fost organizată de asociaţia „De-a arhitectura”. Mai degrabă o conferinţă pentru cei mici. Asociaţia îşi propune să cultive interesul şcolarilor pentru arhitectură şi mediul construit. La ora 11.00, arhitecta Ana Hogaş le-a depănat copiilor trei poveşti despre trei case. Una răcoroasă, una plimbăreaţă şi una capcană. După periplul ei de 14 luni prin Africa, alături de prietenul, tot arhitect, Ionuţ, Ana împărtăşeşte acum din experienţă. Şi cum să-i apropii mai bine pe copii de mediul construit în care trăiesc decât prin poveşti.

“Eu şi prietenul meu am încălecat pe-o şa de motocicletă şi am ajuns în sudul Africii”, îşi începe prezentarea tânăra arhitectă. Povestirea ei a fost însoţită, evident, şi de o vizionare a unui film documentar, un ajutor de bază în astfel de cazuri. Prima oprire: Namibia. Cum arată oamenii şi casele pe care le locuiesc? Răspunsurile au început să curgă.
 

Casa e rotundă şi se numeşte colibă, este construită din chirpici. “A auzit cineva despre chirpici?” Niciun copil nu a răspuns la această întrebare. Colibele sunt construite din argilă, iarbă, apă şi balegă de animale. Aşa cum multe dintre casele bunicilor noştri sunt ridicate. Revenind la casele din Namibia, acestea nu au ferestre şi sunt foarte răcoroase. “Pământul este foarte important în Namibia pentru că el este folosit şi ca podoabă de către fetele tinere. Îşi fac extensii din argilă pe care le poartă tot timpul”, explică arhitecta.
 

Prezentarea continuă cu a doua casă, cu cea din Mongolia, următoarea staţie pe hartă. Foarte atenţi şi fără să vocifereze, cei mici sunt ochi şi urechi. Căsuţa plimbăreaţă este ascuţită, scheletul ei este o umbrelă cu spiţe, singura fereastră a locuinţei este în tavan. O singură cameră care se ridică în câteva ore. Suportul este de lemn, iar în anotimpul rece se înveleşte cu un strat gros de lână. Se cară cu căruţa trasă de cai. Până aici lecţia de arhitectură este bine înţeleasă de audienţă.

Ana Hogaş le-a arătat prichindeilor cea mai fascinantă locuinţă din Burkina Faso. Căsuţa “piticilor”, din pământ, acoperită cu paie şi pictată cu motive comunitare de către femei. De ce este această casă o capcană? Este construită ca o cazemată împotriva atacatorilor. Intrarea este prima piedică. Este scundă (se intră pe vine), iar cînd ai păşit înăuntru trebuie să sari un metru sau mai mult până să atingi podeaua. Astfel, pentru locuitorii acestor vizuini, a sălăşlui este un adevărat sport. Un hop este şi să ieşi din casă. Aşa că cel care voia să prade un astfel de cămin se lăsa păgubaş. Astăzi, aceste case sunt adunate într-un muzeu şi sunt locuite de o singură familie extinsă.
 

Care este casa voastră preferată din cele prezentate? Toate mânuţele s-au ridicat pentru casa-vizuină. De unde deducem că micuţilor le plac construcţiile complicate.
 

În prezent, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, etaj 4, poate fi vizitată expoziţia programului “De-a Arhitectura în Şcoala Mea”, cu machete realizate de elevii care au urmat acest curs opțional, pentru clasele a III-a şi a IV-a. „Lucrăm cu arhitecţi voluntari, care vin şi le explică elevilor noţiuni de arhitectură”, a declarat arhitecta Eliza Yokina. În iulie şi septembrie, expoziţia va găzdui o serie de ateliere de arhitectură şi design, conduse de arhitecţi, pentru copiii pasionaţi de acest domeniu, cu vârste cuprinse între cinci și șapte ani şi nouă și treisprezece ani. Programul va fi disponibil pe www.de-a-arhitectura.ro. În anul şcolar 2015-2016 sunt înscrise deja 120 de clase în toată ţara la acest curs.