MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN, PRINTRE CELE MAI VIZITATE LA NOAPTEA MUZEELOR DESCHISE
Instituția a participat la eveniment atât cu expoziția permanentă, cât și cu expoziții temporare
Pentru mulți bucureșteni, șoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire în goana după muzee, în zonă aflându-se alte două muzee ("Grigore Antipa" și Muzeul de Geologie). Unii dintre ei au început totuși periplul cu Muzeul Țăranului Român pentru a vizita expoziția permanentă care era deschisă numai până la ora 21.00
Conform site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite, în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale, s-a numărat şi Troiţa din Burluşi. Potrivit conducerii muzeului, circa 11.000 de persoane au trecut pragul acestuia cu ocazia Nopții Albe a Muzeelor.
După ieșirea de la muzeul alăturat, "Grigore Antipa", m-am îndreptat spre intrarea dinspre șoseaua Kisselef a Muzeului Țăranului Român. Fațada era în semiîntuneric, am crezut că muzeul s-a închis, agitația de pe trotuar avea legătură cu coada de la "Antipa", așa că am întrebat un agent de pază ce se întâmplă; am fost informată că expoziția permanentă s-a închis și mai sunt deschise cele temporare, agentul indicându-mi ,totodată, intrarea dinspre strada Monetăriei a muzeului.
Târgul „Piața Țărănească Meșter(Ești)!”
În curtea interioară era în desfășurare târgul „Piața Țărănească Meșter(Ești)!”.
La târg era destul de multă aglomerație, oferta fiind extrem de variată.
Papilele gustative fremătau adulmecând feluritele mirosuri și arome îmbietoare ale preparatelor românești la ceaun și pe grătar (mititei, cârnăciori, varză călită).
Pe mese se lăfăiau afumături din Banat, brânzeturi argeșene, zacuscă, horincă din Satu Mare, vinuri de la Panciu, babic tătăresc din Dobrogea, magiun de Topoloveni, baclavale, sarailii, plăcinte, nuga, halviță, doboș, cafea la nisip, miere și dulcețuri, kürtős kalács, turtă dulce și prăjituri tradiționale, înghețată de casă la butoi, porumb fiert, mere coapte etc.
La târg erau prezenți meșteri, artizani, creatori și mici producători, comercianți de antichități etc. Erau expuse multe articole hand made cum ar fi bijuterii (unele inedite, realizate din bumbac și lână), rochii pictate manual, piese de vestimentație și accesorii unicat (cum erau unele realizate din lână împâslită după o tehnică specială) etc. În partea din spate a curții rula pe un ecran un film documentar prezentat de Digi World.
Expoziția temporară a pictorului Ioan Dreptu
Din agitația târgului o parte dintre vizitatori se refugiau în Sala Tancred Bănățeanu, la care accesul se face din curtea interioară. Aici putea fi vizitată până la ora 24.00 expoziția pictorului Ioan Dreptu. Ea va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până în data de 14 iunie 2015.
Sub titlul "Gâlceava pictorului cu lumea", această expoziție prezintă cel mai important segment din creația unui artist care nu a expus în țară, acesta având expoziții în Germania, Franța și Statele Unite ale Americii. Sala în care erau expuse lucrările este impresionantă prin suprafața imensă. Expoziția era organizată de către fiica pictorului de la care am aflat că acesta a murit în anul 2008.
Vizitatorii erau în majoritate tineri, unii intraseră mânați de curiozitate. Un grup de băieți, având cutii cu băuturi energizante în mână care dădeau să intre în sală, au fost întorși din drum.
Lucrările erau interesante și păreau a fi realizate în etape artistice diferite.
O parte dintre picturi erau clasice (cum era, de exemplu, un tablou intitulat „Interior”, un alt tablou din anul 1975 reprezenta portretul soției pictorului; o lucrare era intitulată „Oala cu bani”; erau, de asemenea, unele lucrări reprezentând peisaje din Veneția).
Lucrările datate după anul 1980 erau abstracte. Dintre acestea erau picturi care stârneau nedumerire, fiind greu de înțeles, altele păreau mai accesibile neavizaților (de exemplu, viziunea artistului asupra turnului Babel sau o lucrare intitulată "Sfântul Gheorghe", în care sfântul este schițat în armură).
În expoziție se aflau și câteva lucrări cu tentă ironică, cum era o lucrare în care celebrul tablou al Giocondei era sprijinit pe genunghii dezveliți ai unei femei, așezată pe un taburet cu tapițerie roșie, având fața și corpul complet ascunse în spatele tabloului. Două tinere priveau uimite tabloul, iar una dintre ele comenta ”Ce plagiat mișto !”
Până la ora 24.00, în programul afișat pe site-ul muzeului figurau și alte expoziții temporare: expoziția temporară „Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească” la Sala "Irina Nicolau", precum și expoziţia artistului Ion Anghel,
„Istoria umilă” la Sala Foaier.
În curtea interioară a muzeului erau împărțite pliante în care vizitatorii erau informați că între orele 18.00 și 24:00, la Sala Acvariu se află un punct de donaţie de obiecte personale ale vizitatorilor (cei care treceau pragul muzeului puteau oferi instituţiei obiecte vechi, uzate sau nefolosite, obiecte noi, fotografii - martori ai istoriilor personale, de familie, ale relaţiilor trecute sau prezente, ale copilăriei de la sat sau oraş, obiecte bricolate, scrisori sau jurnale şi oracole sau orice obiect încărcat de memorie afectivă, însoţite de scurta lor poveste sau descriere).
