Loc de joacă pentru artiști
Galeria Teheran a dat frâu liber procesului de creație
La Noaptea Albă a Galeriilor (NAG), desfăşurată în Bucureşti în data de 24 aprilie 2015, după o absenţă de trei ani, Casa Teheran şi-a redeschis uşile pentru tinerii cu viziuni artistice care vor să „atârne plăceri pe pereţi”.
Expozanţii au fost: Andreea Blaj-Spanțoveanu, Arina Rican, Liviu Epuraș, Denisa Ganea, Mihai Glodeanu, Miriana Ioniță, Cosmin Paulescu (COZO), Maria Popa, Anda Varlam, Maria Zurbagiu, studenţi de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Denumirea expozitiei „Homo Ludens” este o expresie latină care înseamnă „omul care se joacă, se distrează”.
Arta pe ritmuri house
Având în vedere că bucureştenii nu au beneficiat de transport în comun pe perioada evenimentului, după ora 23.00 a fost o adevărată aventură să poţi ajunge la galerii aflate în cartiere diferite. La Galeria Teheran, care se află pe strada cu același nume, în zona Aviatorilor, printre clădiri renovate, impozante, am ajuns la ora unu şi ceva. Noaptea, desigur. Era o vilă pe două niveluri, nu foarte modernă, nici foarte luminată, singurul indiciu că se întampla ceva acolo era afişul NAG aflat la intrare.
Nici în interior nu era prea luminată, de la intrare spre etaj unde se afla expoziţia, pe trepte erau aprinse lumânărele, care nu făceau altceva decât să creeze o atmosferă şi mai apăsătoare, având în vedere aerul închis existent în incintă. Acelaşi tip de lumânărele erau şi spre terasa de la ultimul etaj al casei.
La primul etaj, unde se aflau lucrările expuse, erau trei încăperi, două cu exponate, iar cea de-a treia avea pereţii îmbrăcaţi în hârtie. Acolo se puteau „desfășura” artiştii. În funcţie de inspiraţia din momentul respectiv, puteau fi văzuţi de la iepuraşi mâncaţi de dinozauri, elefanţi unicorn până la răţuşte încoronate.
Într-una dintre încăperi era şi DJ-ul Not So Common, responsabilul cu atmosfera, pe ritmuri house, la nivel maxim, normal, să se poată auzi şi pe terasa de la ultimul nivel. Cea mai animată parte a casei, singura populată, era terasa unde, pe semiîntuneric, normal, erau tinerii artişti la un pahar de vorbă.
