Mătasea unei străzi profane
Oamenii de pe Mătăsariul de Sâmbătă, 6 iunie
„Femei pe Mătăsari" este un eveniment a cărui prezentare nu mai este necesară. Ajuns deja la a V-a ediție, acest festival a vrut să evidențieze Schimbarea – Femeia supusă schimbării versus Femeia dedicată schimbării. Cât schimbă acest festival istoria străzii Mătăsari e greu de spus. Poate femeile ce își desfășoară activitatea pe această stradă nu se vor mai vinde pe ele însele, ci vor vinde mătase, așa cum este chiar definiția „mătăsariului”.
Sâmbăta acestui festival a fost plină. Bicicliști, căței, copii în cărucioare, oameni tineri, oameni în vârstă, oameni sănătoși, oameni cu handicap, absolut toate tipurile de oameni se regăseau aici. Activitățile pe care acest festival le punea la dispoziția publicului au cuprins toate ariile, de la superpopularele produse hand made, atât mâncare, cât și haine, cutiuțe, vase din ceramică, icoane etc. până la arta corporal-decorativă cu henna, unde femeile își făceau tot felul de picturi pe mâini, limonadă, concerte în aer liber, piese de teatru, biciclete. Cu siguranță nu te plictiseai aici!
Tematica festivalului, Schimbarea, a fost abordată de diverse asociații și ONG-uri, care doreau sprijinirea femeilor aflate în situații vulnerabile. Astfel, la intrarea pe strada Mătăsari i-am regăsit pe cei de la Asociația eLiberare, unde puteai să donezi bani pentru combaterea traficului de persoane, să lași mesaje de susținere pentru cei care au trecut printr-o astfel de experiență, să te informezi cui poți să ceri ajutorul dacă te afli tu sau alte persoane cunoscute în această situație.
Era și o poveste pictată pe niște uși cu o pasăre ce pleacă pentru un trai mai bun, călătorește naivă în alte locuri, ajungând să fie captivă și exploatată.
O altă asociație, Semn de viață, pentru ajutorarea femeilor cu copii care nu își permit să îi crească, dorind să îi lase la orfelinat sau să îi dea spre adopție, a fost prezentă la acest festival, pentru a primi donații sau chiar să ajute femeile care se aflau în aceste situații limită.
Cele mai interesante povești, chiar cu prostituate, le-am aflat de la un reprezentant al Asociației Free - Femei Răscumpărate și Eliberate, de unde am descoperit că sunt femei care nu au o altă alternativă, toată viața au făcut prostituție, nu au pregătire și nimeni nu dorește să le angajeze, prostituția fiind singura soluție.
Altele au deja un serviciu, iar prostituția este practic un job „part time” pentru a-și ajuta familia. Sunt și femei care ar putea să facă altceva, dar au spus că ele nu știu să se descurce cu 1.000- 1.500 de lei pe lună, deși au locuință proprie și nu ar mai trebui să plătească o chirie.
Am ajuns și la un stand interesant, un mix de icoane cu tichiuțe. Nu am înțeles de unde până unde acestea două pot conviețui. L-am întrebat pe artistul vânzător și ne-a spus simplu: „Conviețuiesc pentru bani. Tichiuțele susțin icoanele. Ca să stau aici, am plătit 350 de lei. Icoane se cumpără mai puțin, tichiuțe mai mult”. Se pare că până și icoanele au nevoie de susținere materială, mai puțin spirituală.
Concertele în aer liber au creat o atmosferă antrenantă, vie, plăcută. Mirosurile de burgeri, prăjituri de casă și smoothiuri proaspăt făcute îți dădeau senzația unei petreceri între prieteni, familială. Lumea era degajată, veselă și cu mult chef de distracție.
Putem vorbi despre "Femei pe Mătăsari" ca de un festival al „mătăsii” aparente ce acoperă o murdărie /gunoi știut, dar acceptată.
