Ne plac deopotrivă librăriile și pisicile, iar în această duminică un eveniment le aduce laolaltă. Aflăm mai multe dintr-un interviu cu Corina Marcu, una dintre cele patru voluntare care au inițiat Camera cu Pisici.
Mai întâi, au fost Cafenelele cu Pisici, evenimente prin Camera cu Pisici promova într-o manieră cool pisicile în căutare de stăpâni. De această dată, avem de-a face cu un eveniment la Librăria Hecate, așadar avem de-a face cu Librăria cu Pisici!
Cine sunteți voi, fetele care au creat Camera cu Pisici?
Camera cu Pisici înseamnă, de fapt, patru voluntare: Carla, Monica, Raluca și eu, Corina. Toate avem joburi care nu au nicio legătură cu protecția animalelor. Eu, de exemplu, lucrez într-o companie multinațională. Monica lucrează pe grafică, ceea ce ne ajută foarte mult deoarece ea se ocupă de tot ce înseamnă bannere și imagini de promovare pentru pagină sau pentru evenimentele pe care le organizăm. Raluca lucrează în marketing, așa că se implică mai mult pe partea de comunicare legată de evenimente. Noi suntem prietene și în afara Camerei cu Pisici, iar acest lucru contează, deoarece cunoscându-ne bine între noi, reușim să lucrăm bine împreună. Toate patru am avut și am salvat pisici de pe stradă dinainte de apariția Camerei cu Pisici. Eu, de exemplu, am avut primii pisoi când eram în clasa a IV-a, i-am găsit într-o cutie de carton și m-am dus cu ei acasă, spre disperarea părinților.
Cum a apărut Camera cu Pisici?
Din dorința de a ajuta animalele fără stăpân, am ajuns să facem voluntariat în cadrul unei asociații pentru protecția animalelor și acolo ne-am cunoscut. În anul 2012 am hotărât să lansăm propriul nostru proiect independent de voluntariat, Camera cu Pisici - The Cat Room.
Pentru ca toată lumea să înțeleagă, ce înseamnă Camera cu Pisici?
Camera cu Pisici este un spațiu virtual (vezi pagina https://www.facebook.com/thecatroom?fref=ts și blogul http://cameracupisici.blogspot.ro/) de promovare a pisicilor fără stăpân, găsite de noi sau de oameni care ne contactează și ne cer ajutorul. Contrar a ceea ce crede multă lume, nu avem un adăpost sau un spațiu fizic denumit “camera cu pisici”. Toate pisicile salvate sunt ținute până la adopție în apartamentele noastre, sunt tratate și iubite ca și cum ar fi propriile noastre pisici, cu care chiar conviețuiesc.
În acest weekend, ne propuneți o intâlnire la Libraria cu Pisici. Despre ce e vorba, mai exact?
Evenimentul de duminică este unul de adopții, al 7-lea din seria Cafeneaua cu Pisici și va avea loc la librăria Hecate – de aici și schimbarea numelui evenimentului pentru această ediție. O să avem pisici de văzut, de admirat, de mângâiat și de luat acasă, un mini-târg de handmade cu produse donate de diverși creatori, plus o mini-cofetărie. Donațiile obținute vor fi folosite pentru îngrijirea pisicilor Camerei.
Până acum, ne-ați obișnuit cu Cafenelele cu Pisici. Cum au apărut aceste evenimente, de când le faceți, ce a fost cel mai greu și ce v-a adus cele mai multe satisfacții?
Prima ediție a avut loc în septembrie 2012. Multă lume ne întreba unde ar putea să vadă pisicile, așa că ne-am gândit că ar fi frumos să avem o zi în care oamenii să poată intra în atmosfera Camerei cu Pisici. În plus, este o modalitate foarte bună de a găsi adoptatori pentru pisicile pe care le avem în grijă. Am avut unul sau două evenimente pe an, iar anul acesta am decis să venim cu ceva nou, așa că am transformat Cafeneaua cu Pisici în Librăria cu Pisici. Indiferent de greutățile întâmpinate, ele au fost întotdeuna eclipsate de satisfacția că pisicile își găsesc familii. Ne bucurăm mereu de numărul mare de oameni prezenți la evenimentele noastre, oameni care ne susțin de fiecare dată.
Dacă ar fi să vă gândiți la câte pisici ați salvat în toți acești ani, de când există Camera cu Pisici, ați putea da un număr?
Până în acest moment, în cadrul proiectului am dat spre adopție 340 de pisici. Știm asta pentru că avem un album foto în care păstrăm cu drag pozele pisicilor care au trecut pe la noi.
Care este, pentru tine, cea mai frumoasă amintire din toți acești ani?
Este foarte greu să alegem un singur moment, fiecare pisică salvată este o amintire frumoasă. Probabil cea mai mare bucurie vine când iei o pisică rănită sau bolnavă, care nu sții dacă va supraviețui Și ajungi s-o vezi după o vreme la casa ei, fericită și iubită. Sau când preluam pisoi sugari, cărora le devenim practic mame adoptive.
Ce v-a făcut să vă mobilizați să creați Camera cu Pisici?
Camera cu Pisici funcționa teoretic dinainte de a exista denumirea, toate patru salvând pisici pe cont propriu. Faptul că am văzut că lucrăm atât de bine împreună și că munca noastră dă roade într-un moment în care se considera că pisicile adulte nu au șanse de adopție, asta a dus la crearea proiectului.
Cât de receptivi sunt oamenii când vine vorba despre adopția pisicilor? Cât de ușor este să găsiți pe cineva care să le adopte?
Depinde, sunt pisoi pentru care primim o cerere de adopție foarte bună imediat ce îi postăm și sunt alții care așteaptă luni ]ntregi până își găsesc familii. De cele mai multe ori, lumea vrea să adopte pui, iar pentru pisicile adulte durează de obicei mai mult până să găsim pe cineva potrivit. Ține mult de noroc, dar în final toate pisicile își găsesc familii. Au fost adoptați inclusiv pisoi orbi sau cu probleme locomotorii.
Din câte știu, ca să poată adopta o pisică din Camera cu Pisici, doritorii trebuie să răspundă unor întrebări din partea voastră. Despre ce întrebări e vorba? Cum decideți dacă cineva este potrivit pentru o anumită pisică?
Ne dorim în primul rând ca adoptatorii să conștientizeze faptul că o pisică este o responsabilitate pe termen lung. Avem o serie de întrebări pe care il punem tuturor persoanelor care doresc să adopte o pisică de la noi prin care încercăm să ne dăm seama ce pisică i s-ar potrivi. Sunt întrebări legate de locul în care va locui pisica, planuri de viitor, cum ar fi apariția unui copil în familie (care este un subiect foarte sensibil) sau mutarea din țară, acordul proprietarului apartamentului sau al familiei. Scopul este să ne asigurăm că pisica va avea o viață bună și că nimeni nu va ajunge să regrete decizia.
Cel mai probabil, vi s-a întâmplat să vă atașați de unele animale pe care le-ați găzduit înainte de a le găsi stăpâni. Ai astfel de întâmplări?
Ne atașăm de toate pisicile pe care le ținem în cazare temporară, dar e adevărat că de unele ne atașăm mai mult și ne este mai greu să le dăm. Fiecare dintre noi are astfel de povești. Pentru mine, pisoiul care mi-a rămas cel mai mult în suflet a fost Bandit. L-am găsit când avea 4 luni și, după ce a fost adoptat și apoi returnat, aproape mă hotărâsem să îl păstrez. Când a primit o nouă cerere de adopție și familia respectivă a venit să îl vadă, am încercat să îi sperii cât am putut eu de mult, le-am zis că nu o să îi lase să doarmă, că o să alerge prin casă, că o să dureze până se va obişnui cu ei, că va sta ascuns, că va dărâma lucruri etc. Spre surprinderea mea, nu s-au speriat deloc și au hotarat să îl adopte. Asta se întampla acum doi ani și de atunci Bandit este fericit alături de noua lui familie, care îmi trimite constant poze și vești.
S-a întâmplat și să ne atașăm atât de mult de animalele pe care le aveam în cazare temporară, încât să rămână la noi. Toți cei trei pisoi ai mei au fost inițial promovați pentru adopție, înainte să decid să îi păstrez. Monica și Raluca au și ele câte două pisici păstrate. Iar în cazul Carlei, a fost Idefix, un cățel pe care l-a avut în cazare temporară mai multe luni.
Care este principalul motiv, din câte ați observat, pentru care pisicile rămân fără stăpân?
Adopția unui animal de companie implică multe responsabilități, de la a-l vaccina și steriliza, până la a-l trata dacă se îmbolnăvește. Din păcate, unii oameni se lovesc pe parcurs de probleme la care nu s-au gandit și aleg să renunțe la animal. În România este o problemă mentalitatea privind sterilizarea animalelor de companie, care duce de multe ori la abandonul puilor nedoriți. Apoi mai sunt situații în care stăpânii urmează să aibă un copil, pleacă din țară, se mută și noul proprietar nu este de acord. Unii decid să renunțe la pisică pentru că a spart o vază sau pur și simplu nu o mai vor, sunt extrem de multe motive. Pentru orice problemă există o soluție, dar din păcate mulți o aleg pe cea mai ușoară pentru ei, abandonul.
Haideți să detaliem un pic despre ce e vorba în cazul evenimentelor precum cel de duminică. Cum strângeți accesoriile hand made, preparați chiar voi prăjiturile, se adună suficienți bani sau se mai întâmplă să scoateți și din propriile buzunare?
Accesoriile handmade ne sunt donate de diversi creatori, prăjiturile sunt făcute de către Carla și prieteni de-ai Camerei, care vor să ajute. Avem și o serie de obiecte personalizate: sacoșe de pânză ilustrate de George Roșu, vederi cu ilustrații feline realizate de mai mulți artiști români, iar la fiecare sfârșit de an scoatem câte o serie de calendare cu pozele pisicilor pe care le-am avut în grijă. Donațiile strânse la eveniment sunt apoi folosite pentru tratamentele veterinare și pentru alte cheltuieli legate de îngrijirea pisicilor. În general, cheltuielile de zi cu zi le acoperim din banii proprii.
În timp, s-a dezvoltat o comunitate a Camerei cu Pisici?
În mod sigur. Această comunitate este formată din cei peste 17.000 de oameni care au dat like paginii noastre, din cei care ne urmăresc activitatea și vin la evenimentele pe care le organizăm. Și mai ales din prietenii noștri care ne sprijină și pe care îi considerăm voluntari ai Camerei.
Veți dezvolta și mai mult proiectul?
Într-un fel, proiectul s-a dezvoltat în timp de la sine și rămâne să vedem care este cursul pe care îl va lua de acum înainte.
Ce sfaturi le-ați da celor care vor să adopte o pisică?
În primul rând, să se gândească foarte bine înainte de a lua această decizie și să ia în calcul toate implicațiile ei. În sensul acesta chiar am scris câteva articole pe blogul nostru despre ce presupune adopția unei pisici, despre aducerea celei de-a doua pisici în familie, despre interacțiunea copiilor cu animalele de companie și altele, toate menite să fie un ghid pentru cei care vor să adopte.
Știu că una dintre regulile voastre nescrise, să zicem, e că nu sunteți de acord ca o pisică să fie luată de la voi pentru a fi făcută cadou. Mai aveți și alte reguli? Ce nu vi se mai pare OK?
Da, este adevarat, nu suntem de acord ca o pisică să fie luată pe post de cadou deoarece ne-am lovit de multe situații în care persoana care a primit “cadoul” nu își dorea acest lucru. Nu putem spune că avem un set de reguli, încercăm să purtăm discuții cu fiecare persoană în parte.
Câte pisici are fiecare dintre voi?
Eu, Carla și Monica avem câte trei, iar Raluca are două. Carla are și un cățel pe care l-a adoptat anul acesta. Și evident, avem în mod constant pisici pe care le ținem în cazare temporară până când le găsim familii.
Credeți că, în linii mari, bucureșteanul este un iubitor de pisici sau că este mai degrabă indiferent când vine vorba de ele?
Nu am generaliza, dar sperăm ca bucureșteanul să devină măcar mai sensibil la problema animalelor fără stăpân.
În concluzie, de ce să venim duminică la Librăria cu Pisici?
Ca să adoptați o pisică, să cunoașteți o parte din pisicile pe care le avem în grijă, să mâncați o prăjitură sau să plecați cu o amintire frumoasă știind în același timp că ați ajutat o pisică mai puțin norocoasă.
Unde puteți fi găsite de cei care își doresc și ei o pisică sau care vor să vă sprijine în demersul vostru?
Cei interesați ne pot urmări activitatea pe pagina de Facebook Camera cu Pisici - The cat room https://www.facebook.com/thecatroom?fref=ts și pe blogul http://cameracupisici.blogspot.ro/ sau ne pot contacta pe adresa de mail cameracupisici@gmail.com.
