Panait Vasile Marius are 25 de ani și este absolvent al Universității Naționale de Educație Fizică și Sport. De profesie, este cadru militar, așa că anul 2010 îl prinde activând la Straja București, clubul de oină al Jandarmeriei Române. Anul acesta împlinește doisprezece ani de oină.
Cum ai ajuns să practici oina?
La început a fost o joacă. Aveam 15 ani, eram pe terenul de fotbal din comuna natală, Surdila-Greci, Județul Brăila, împreună cu câţiva colegi. La un moment dat apar câţiva bărbaţi şi încep să joace ceva ce noi nu mai văzuserăm. Era oina. Imediat am intrat şi noi în joc. De aici a început aventura în lumea oinei.
De ce oina și nu alt sport?
În primul rând, datorită tradiției oamenilor din locul unde m-am născut de a practica acest sport. De altfel, în localitatea mea natală am şi învăţat şi practicat oina o perioadă bună din adolescenţă. Nu în ultimul rând, datorită frumuseţii şi dinamicii jocului per ansmblu.
Spune-mi o poveste de pe la începuturile experienței de jucător de oină care crezi că ți-a influențat parcursul.
Una dintre ele ar fi prima competiţie la care am participat. Acolo am avut onoarea să întâlnesc unul dintre cei mai mari jucători din istoria oinei şi chiar să dau şi câteva pase cu dumnealui. Pentru jucătorul/copilul Panait Vasile, a fost un sentiment puternic de bucurie şi dorinţă de a ajunge la fel ca el. Asta cred că a fost un imbold pentru a merge mai departe şi a iubi şi mai mult acest sport minunat.
Pe ce poziție vă place cel mai mult să jucați și de ce o preferați pe aceasta?
Am avut ocazia să evoluez la cele mai bune echipe din ţară şi aproape pe toate posturile, dar cel mai mult îmi place să joc mărginaş 2 întoarcere. Pentru a fi eficient pe această poziție, trebuie să iei decizii bune într-un timp foarte scurt. De altfel, pe acest post am ocazia să particip mai mult la joc, fiind un post de „trăgător” - aşa cum ne place să spunem.
S-a schimbat oina de când ați început să o practicați și până în prezent?
În mare parte, nu s-a schimbat nimic. A rămas aceeași dinamică şi frumuseţe a jocului care ne-a intrat de mult în suflet, şi aşteptăm cu nerăbdare mereu să ne reîntâlnim să jucăm.
Cum decurge un antrenament dinainte de meci?
Ca în orice alt sport de echipă, încălzirea are un rol important în desfăşurarea activităţii, pentru a evita accidentările. Începem cu o uşoară pregătire a organismului pentru efort, după care trecem la mijloace specifice jocului de oină - pasarea mingii, lovirea mingii cu bastonul, apărare etc.
Care e atmosfera de pe teren?
Fiind un joc de echipă, spre deosebire de alte sporturi unde dacă acţiunea se petrece într o parte a terenului, cei de pe cealaltă parte au timp de respiro, aici toţi coechiperii participă activ la fiecare fază a jocului, indiferent în ce zonă a terenului se joacă. Atmosfera este destul de relaxată şi optimistă, fair-playul este la cote ridicate şi mereu este o bucurie să jucăm.
Povestește-mi despre un meci pe care l-ați câștigat.
Finala Cupei Regelui 2014, între Straja Bucureşti şi Frontiera Constanţa a fost un meci foarte strâns - ca majoritatea dintre cele două echipe. Eram ultimul la bătaia mingii,era a doua repriză, scorul era egal. Am reuşit o bătaie care ne-a adus două puncte, ca apoi să mă apăr şi să câştigăm. Toate astea nu erau posibile fără ajutorul coechiperilor şi fără o ambiţie puternică.
Spune-mi ceva despre oină ce probabil nici eu și nici cititorii noștri nu știm.
Oina se joacă în trei variante – pe teren normal în 11 jucători, pe plajă în opt şi în sală în șase. Fiecare variantă are regulament propriu şi este foarte spectaculoasă în felul ei. Jocul de oină este foarte dinamic, efectuându-se într-o viteză mărită, fapt ce dezvoltă calităţi precum viteză, forţă, detentă, luarea de decizii într-un timp foarte scurt. Fiind un mijloc foarte bun pentru educaţia fizică şcolară, de aceea oina trebuie să fie prevăzută și în programa şcolară.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Educație prin sporturi și jocuri tradiționale”, derulat de către Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
