Otilia Lazăr are 43 de ani și este profesoară de Educație Fizică și Sport la Calogiul Național Catolic „Sfântul Iosif” din Bacău. Este membră în Comisia de copii şi juniori a Federaţiei Române de Oină şi vicepreşedintă a Asociaţiei Române a Jocurilor şi Sporturilor Tradiţionale. Știe cum se joacă oina de când era copil, de la orele de educație fizică, iar acum vrea să se asigure că și alți copii au această oportunitate.
Cum ați ajuns să predați oina?
Anul trecut, în perioada 1-7 septembrie, am participat la un curs de formare, curs din cadrul proiectului naţional „Recuperarea Sportului Tradiţional Românesc Oină în Marile Oraşe din România”. Pentru mine acest curs a fost un imbold pentru a promova oina.
De ce oina și nu alt sport?
În primul rând, pentru că este un sport tradiţional românesc. Pe lângă asta, este un joc dinamic, care solicită calităţi sportive complexe, printre care reflexe rapide în mişcările de autoapărare, precizie în aruncare şi prindere și lovire a mingii, o bună viteză de alergare. E un sport pe care îl îndrăgeşti imediat şi dacă „ţi-a intrat microbul în sânge”, nu mai scapi.
Povestiți-mi despre experiența pe care o aveți ca profesor de educație fizică.
Sunt profesor de educaţie fizică din 1998 şi am gradul didactic 1. De-a lungul anilor, am participat cu echipele reprezentative de fotbal, tenis de masă, şah, rugby tag, caiac şi oină în multe competiţii şcolare din cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, Cupa Coca Cola, Cupa Liceelor la Caiac, Cupa Primăriei la Fotbal, Campionatul Naţional „Elisabeta Polihroniade”, Cupa Dedeman la Rugby tag, unde am obţinut rezultate frumoase.
Ce părere aveți despre reintroducerea oinei în școli?
Prin introducerea oinei în şcoală, s-a ajuns la „normalitate”. În programa şcolară, oina era pusă „în aceeaşi oală” cu sporturile „importate”. Grav e că în faculățile de educaţie fizică şi sport, oina nu se studiază separat, ci în cadrul cursului „Sporturi mai puţin cunoscute”. Federaţia Română de Oină nu are încă specialiști pentru a preda oina în facultăţi, dar face demersuri în acest sens. Momentan există un singur profesor de educaţie fizică înscris la doctorat.
Credeți că vor fi copiii dornici să învețe oina?
După o pauză de 30 de ani, în perioada 26 iunie - 2 iulie, am organizat la Sâmbăta de Sus, Braşov, Tabăra Naţională „Educaţie prin jocuri şi sporturi tradiţionale”,unde au fost prezenţi peste șaptezeci de copii din Bacău şi Mureş. Au fost iniţiați în jocul de oină şi alte sporturi şi jocuri tradiţionale cum ar fi popicul și ţurca. Rezultatul taberei a fost unul surprinzător. Reuşeam foarte greu să îi ducem pe copii în camere pentru că seară de seară îşi doreau să joace aceste jocuri. La final, nici nu voiau să plece şi tot întrebau când va fi următoarea tabără. De asemenea, profesorii prezenţi au înfiinţat noi echipe de oină atât de băieţi, cât şi de fete. Da,copiii sunt dornici să înveţe oină pentru că e un joc dinamic și atractiv.
Spuneți-mi ceva despre oină ce probabil nici eu și nici cititorii noștri nu știm.
Sunt multe de spus despre oină. Mulţi nici nu ştiu că avem un sport naţional. Dar fiind din Bacău, o să vă spun despre oină așa cum se joacă ea în acest judeţ. Bacăul reprezintă un centru de tradiţie în oină. A fost reprezentat în competiţiile organizate de Federaţia Română de Oină, mulţi ani la rând, de echipa Siretul Bacău. Echipa care a fost campioană naţională în anii 1994, 1997, 1998, 2002 și 2005. A câştigat Cupa Federaţiei în anii 1996, 2000, 2002 și 2004. Păcat că echipa s-a desfiinţat. Sperăm ca Bacăul să aibă în curând o echipă reprezentativă a județului. În decursul acestui an am organizat la Bacău un moment istoric pentru oină - prima competiţie de oină dedicată fetelor din mediul şcolar.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Educație prin sporturi și jocuri tradiționale”, derulat de către Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.