My Secret Romania duce brunch-ul la următorul nivel

Ioana Pătrășcoiu, co-fondator My Secret Romania, este o împătimită a călătoriilor care dezvelesc mici comori ascunse chiar și în cele mai puțin vizitate comunități – comori care, odată integrate într-un circuit turistic calibrat pe comunitatea respectivă, pavează cale spre turismul responsabil. În contextul ediției a VI-a a Forumului Internațional pentru Turismul Responsabil, Ioana a adus în prim-plan câteva dintre principiile și realizările My Secret Romania.

În ce comunitate/comunități vă desfășurați activitatea? Care sunt beneficiile pe care le aduceți comunității?

Încă de la începutul proiectului ne-am concentrat eforturile pe zona Olteniei și a Munteniei. De fapt, de asta s-a născut My Secret Romania, din dorința de a promova și de a scoate în față locuri despre care lumea nu știe că există sau crede că „acolo nu e nimic de văzut/făcut”.

Nu ne-am concentrat pe o comunitate anume – am făcut evenimente în mai multe zone cu dorința (comunicată mai mult sau mai puțin explicit) de a arăta că în fiecare loc există ceva de văzut, de făcut, de trăit – dar mai multe acțiuni am avut în Novaci (Gorj), Horezu (Vâlcea), Nucșoara (Argeș), Câmpulung Muscel (Argeș) și în Uzlina (Tulcea).

Beneficiul principal pe care îl aducem îl reprezintă vizibilitatea. Și asta e dată în primul rând de fotografii. În era social media deciziile legate de următoarea vacanță/city break/ieșire/escapadă sunt luate pe baza fotografiilor. „Ce e de văzut acolo?” – dacă sunt bine făcute, fotografiile transmit și o stare anume – și așa răspundem și la întrebarea implicită „ce e de simțit acolo?”.

Al doilea beneficiu pe care îl aducem comunității îl reprezintă resursele financiare. Dar și încrederea. Din păcate noi, românii, avem o nevoie puternică de validare externă. Oamenii își dau seama de ce au în ogradă și cât de prețios este acel lucru dacă vine cineva din afara comunității și începe să se minuneze, să aprecieze, să dorească să afle mai multe. Asta e punctul în care lucrurile se schimbă.

Care este impactul activităților voastre asupra mediului? Ați luat componenta de mediu în considerare în inițiativele dumneavoastră?

Întotdeauna. Protejarea mediului se află sus pe lista valorilor noastre personale și e firesc să se regăsească și în viața noastră profesională.

Circulă pe internet o frază cu ”Take only pictures, leave only footsteps”. Asta facem și noi: ne asigurăm că nu lăsăm decât urmele pașilor.

La evenimentele de promovare a patrimoniului gastronomic, cu câte 50 - 100 de participanți, folosim veselă de lut, ceramică, sticlă, niciodată plastic. De asemenea, dozăm foarte bine sunt cantitățile de mâncare, astfel încât să nu facem risipă - “no food waste policy”. 

Care sunt rezultatele proiectelor voastre până acum?

În 2 ani de proiect (2015 și 2016), am calculat peste 30000 de km parcurși pe drumurile patriei, 36 de zile călare cu 120 de km parcurși în șaua calului, 900 de colaci împletiți și copti pe vatră, peste 40 de excursii și multe alte cifre trăznite. În 2017 am calculat peste 200 de vizitatori din afara țării, un proiect de promovare a Bucureștiului și a României unde am fost parteneri și am descoperit ce e de văzut și făcut aici alături de 100 de bloggeri internaționali și multe kilograme de usturoi mâncate.

Usturoiul îl mâncăm la “Garlic Workshop”, un atelier culinar în care explicăm vizitatorilor străini care e tradiția românească despre usturoi, de ce era el folosit ca plantă magică, legătura dintre strigoi, vampiri și Vlad Țepeș. În felul acesta reușim să folosim legenda consacrată de Bram Stoker și să le arătăm oaspeților că sunt mult mai multe de înțeles aici.

Cel mai tare ne bucură rezultatele din comunități:

La Novaci, județul Gorj, în urma unor ateliere de făcut cozonaci, am convins alte 2-3 gospodine din comunitate să ni se alăture și acum folosesc cuptorul de lemne mai des (nu doar de sarbatori sau când suntem noi prin preajmă, ci și într-o duminică obișnuită pentru copt pâine, prescuri sau turtă). Am convins lumea să viziteze artiștii și meșterii din zonă și acum se întâmplă ateliere sau vizite pe care nu le inițiem noi.

La Odăi, în Vâlcea, arătăm turiștilor un cătun care rezistă de pe la 1500. Suntem aproape singuri pe dealuri, alături de caii familiei care ne învață să călărim. Succesul acestei familii (în 2 ani au reușit să aibă turiști weekend de weekend) îi face pe săteni să se gândească să își recondiționeze casele sau să cumpere cai.

La Nucșoara, în Argeș, ducem oaspeții să viziteze casa construită de Elisabeta și Gheorghe Rizea, luptători ai rezistenței anticomuniste. Tot văzând interes, urmașii familiei Rizea s-au hotărât să înființeze o asociație și anul acesta demarează o campanie de strângere de fonduri pentru a restaura casa și a o transforma în Casă Memorială.

Ce planuri aveți pentru viitor?

Brunch-uri. Avem în plan multe brunch-uri.

Mâncarea e una din modalitățile principale de a cunoaște mai bine un loc nou. Există o categorie de turiști pentru care mâncarea e mai importantă ca vizitarea unor muzee. „Ce este tradițional? Ce este specific?”.

Pornind de la asta, dar și de la ideea că gusturile tradiționale se pierd am hotărât să aducem brunch-urile organizate de Asociația My Transylvania la sud de Carpați, în Oltenia și Muntenia. Probabil că modelul de brunch vă este cunoscut: e o masă (nici mic dejun, nici prânz), cu feluri calde și reci, pregătită de o comunitate, cu ingrediente sezoniere, locale și cu accent pe rețete locale, vechi.

Despre Oltenia se spune că e țara prazului, dar hai să mergem dincolo de stereotipuri și să descoperim diversitatea acestei regiuni unde ai tocană de miel, balmoș și alte preparate oierești în zona de nord, raci (un tip de ardei roșu uscat) și supa de melci în zona centrală, caș de must în zona de sud, dunăreană, și sarmale cu orez și nucă, făcute la cuptor, în partea de vest, în Banatul Severinului.

În acest moment, în Oltenia avem pregătite brunch-uri în Novaci (Gorj), Isverna (Mehedinți), Zatreni, Buleta, Costești (Vâlcea).

Și nu ne limităm doar la Oltenia, căci și Muntenia are surprizele ei. Aici brunch-urile o să fie în Clejani (Giurgiu), Corbi (Argeș), Urlați (Prahova), Videle (Teleorman), Potlogi (Dâmbovița), Slatina, comuna Nucșoara (Argeș), Ferma Piscicolă Ciocănești (Călărași) – brunch pescăresc.

Ca regulă, în fiecare a doua săptămână din lună o să fim la un brunch.

Care considerați că sunt atracțiile din București care ar putea promova un turism responsabil local?

Orice atracție, activitate care îi scoate pe turiști din patrulaterul numit „Centrul vechi” reprezintă o componentă de turism responsabil. Și aici intră plimbările prin Muzeul Satului, Parcul Carol, Grădina Botanică, Tineretului, tururile de explorare a unor cartiere precum Armenească, Cotroceni, Primăverii, plimbările prin Rezervația Văcărești și multe altele.

Altă componentă de turism responsabil legată de capitală e să „scoți” turiștii din oraș și să le facilitezi explorarea satelor din jur – dacă șederea e de scurtă durată. Mogoșoaia e ok, dar mă gândesc și la Comana și Piscu. Ar fi minunat dacă am avea mai multe sate culturale la o aruncătura de băț.

Dar, înainte de toate, avem nevoie de niște chioșcuri de informații turistice pentru străini. În acest moment există unul singur, făcut de o organizație nonguvernamentală. Unde sunt cele oficiale? Cum pot afla oamenii la fața locului că există și alte oferte în afară de petrecut în Centrul Vechi și vizitarea Peleșului și a Branului?

_____________________________________________________________________________________________________________