X

Costan Mihaela-Adriana. Început stângaci, viitor promițător

12 Oct 2017 | scris de A.R.J.S.T.
  • Costan Mihaela-Adriana. Început stângaci, viitor promițător

5,00 rating / 3 voturi
Review Merg.In

Costan Mihaela-Adriana are 29 de ani și și-a început cariera de profesoară de Educație Fizică și Sport de de puțin timp, la Școala Gimnazială Nr. 127. Însă este o pasionată a sporturilor handbal, volei sau baschet încă de la o vârstă fragedă. Despre oină nu ar fi putut spune prea multe înainte de implicarea în proiectul Asociației Române a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale. Curiozitatea și fascinația primează în acest context în care profesorul și elevii învață împreună cum se joacă sportul național.

 

Cum este viața de profesor?

Experienţa de profesor este minunată pentru orice fost sportiv, ce a trăit toată viaţă lui în sala de sport. Doar că, în prezent, rolul meu ca profesor este să le transmit elevilor pasiunea pentru mişcare şi sport, dar mai ales importanţa sportului pentru o viaţă sănătoasă.

Care sunt cele mai importante beneficii ale sportului în viziunea dumneavoastră?

Practicarea unui sport are un rol important din toate punctele de vedere. O viaţă sănătoasă într-un mediu competitiv, dar unit, posibilitatea de a călători şi de a cunoaşte oameni şi locuri noi sunt doar câteva dintre beneficiile pe care sportul le poate aduce în viață. Să înveţi cum să te bucuri la orice victorie, dar şi să depăşeşti subiectiv înfrângerea, analizându-ţi totodată greşelile sunt alte câteva lecții de viață pe care le poți deprinde din sport.

Cum ați descrie oina în câteva cuvinte?

Jocul de oină este un joc complex, distractiv, dinamic. În acest proiect am intrat cu un nivel minim al cunoștințelor despre acest sport. Ce îmi amintesc încă este cum făceam aruncarea mingii de oină la orele de educație fizică din şcoala generală.

Proiectul de repopularizare a oinei cum de v-a surâs?

M-am implicat în acest proiect frumos, deoarece, în viziunea mea, copiii trebuie să experimenteze toate activităţile sportive ca noi provocări. Jocul de oină a prins foarte bine în rândul elevilor mei, deoarece a  adus un suflu nou. Este ceva de care nimeni nu aflase până în acel moment, fiind – așa cum am mai spus – un joc complex, distractiv și dinamic.

Care este atitudinea copiilor față de oină?

Deși începutul a fost stângaci, odată ce au învățat regulile de bază, de prindere și lovire a mingii de oină, și au asistat și la meciul amical, părerea elevilor mei s-a schimbat dintr-odată într-una pozitivă.

Cum v-ați simțit la primul antrenament?

Având parte de un prim antrenament interactiv, sigur că elevii au devenit curioși să afle tainele sportului nostru național. Ca profesor, asta nu poate decât să mă bucure, și mă aștept să le mențin nivelul de interes de participare activă la acest sport frumos.

De la meciul final ce așteptări aveți?

Având în vedere nivelul de învățare și curiozitatea copiilor, mi-aș dori un meci fără scor. Cred că participarea, învățarea, socializarea și reușita lucrului în echipă ar trebui să reprezinte câștigurile elevilor implicați.

 

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Educație prin sporturi și jocuri tradiționale”, derulat de către Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Comentarii