Circul Globus

 

 

Ansamblul Circului Globus este format din Sala de spectacole și corpuri anexe. Sala de spectacole are o formă concentrică, realizată în așa fel încât toată atenția celor peste două mii de spectatori să fie îndreptată spre arena unde evoluează artiștii.

Clădirea, una dintre cele mai mari din Europa la acea vreme, găzduiește spectacole de înaltă calitate artistică, urmând tradiția circului românesc.  Anii  ’60 -’70 au reprezentat o înflorire a artei acrobatice românești, turneele în străinătate ducând peste hotare faima școlii românești de circ, care pregătea acrobați talentați, echilibriști, iluzioniști, clovni, dresori și prestidigitatori, între care Ligia Jiga, Nina Buzduga, Retaș, Iosefini, trupele Cseghedi, Geanea, Braier, Procuda, Cristea, Constantin, Carneanu. În acea perioadă  a apărut pentru prima dată o femeie-dresor, actrița Dina Mihalcea care a pregătit o dresură de lei.

Seria spectacolelor de succes este impresionantă și nu putem decât enumera câteva dintre ele: Triplu salt mortal, Arena veseliei, Vraja circului, Arca lui Noe, Tom Degețel, Aventuri în epoca de piatră, Stelele circului, Prințesa savarină, Țara jucăriilor. Circul Globus organizează și ample manifestări de gen, precum Galele Circului și Festivalul de Circ, cu invitați din străinătate, reușind să impună acest gen artistic și în rândul adulților.

Printre premiile  obținute de artiștii Circului Globus se numară următoarele: Clown-ul de bronz în anii 2002, 2007 și 2011 la Festivalul de Circ de la Monte Carlo, premiul întâi la Festivalul de Circ de la Salamanca – Spania  2003, Premiul Asociației Europene a Circului, Premiul Televiziunii Monte Carlo.
 

Parcul Circului
O istorie la fel de veche are și parcul în care se situează Circul Globus, Parcul Circului de Stat, cunoscut  ca “Parcul Tonola”, pentru că a fost amenajat pe fosta “groapă Tonola”, formată prin escavarea  argilei pentru fabrica de cărămidă înființată de neamțul  Max Tonola (în 1865). Parcul se întindea pe o suprafață de 26 de hectare, în anul 1961, și a fost amenajat după planurile arhitectului Valentin Donose.

În mijlocul parcului, cu o formă aproape rotundă și cu o suprafață de 0,75 hectar, se află “Lacul cu izvoare naturale”, pe malurile căruia cresc lotuși egipteni (Nymphea lotus), floare declarată monument al naturii în anul 1931. Planta are un stagiu de vegetație care începe primăvara, se dezvoltă vertiginos, acoperind în timpul verii apele lacului cu frunze mari și flori colorate. Vegetația bogată și variată include specii rare de copaci, precum Ginkgo biloba, platani, chiparoși de baltă. Din trunchiurile arborilor și arbuștilor uscați, artistul plastic Constantin Teodorescu a realizat sculpturi care au înfrumusețat parcul.

Administrația lacuri, parcuri și agrement a preluat parcul și a demarat lucrările de reamenajare. Lucrările au constat în refacerea aleilor, au modernizat sistemul de iluminat, plantarea a peste 20.000 de arbori și arbuști, amplasarea unui loc de joacă, terenuri de baschet, mese de ping-pong.