MARe/Muzeul de Artă Recentă este un muzeu, nu o galerie. Și, totuși, participă an de an la NAG Noaptea Albă a Galeriilor, continuând o tradiție proprie pe care a început-o încă din 2016, când clădirea actualului muzeu se afla încă în construcție. În acel an, MARe s-a prezentat cu expoziția MAMUCA / Mai mult ca abstractul, care a oferit celor peste 500 de vizitatori din acel an prilejul de a vedea muzeul într-o fază intermediară, de facere.
De când s-a deschis oficial, în 2018, MARe s-a arătat mereu doritor să figureze pe circuitul NAG, iar numărul vizitatorilor a crescut constant, la ultima ediție a NAG-ului, muzeul bucurându-se de aproape 2000 de vizitatori.
Anul 2020, an marcat de pandemia care a reconfigurat calendarul evenimentelor și al fiecăruia dintre noi, MARe se prezintă cu o serie de evenimente care să recupereze din ”golul” de evenimente culturale care, de regulă (și din păcate) definește partea de centru-nord a orașului.
Programul de NAG2020, la MARe nu va fi (în pofida denumirii) chiar nocturn, cât un program de seară (fie ea și târzie). Va începe la ora 19:00, după încheierea programului normal de lucru a muzeului și se va încheia la ora 24:00. Și va consta în muzică, performance, proiecții de film și video și, desigur, expoziții de artă.
PROGRAM
Vineri, 02 octombrie (intrare liberă)
19:00-19:45 Sail or Sink. Muzică live.
Sail or Sink@MARe \ Music performance realizat de actorul Marin Grigore de Noaptea Albă a Galeriilor, pe terasa MARe\Muzeul de Artă Recentă. Marin propune o căutare, a texturii, a momentului în care sunetul se transforma din tăcere în vibrație. Marin Grigore (n1983) este actor, absolvent al Universității de Artă teatrala și cinematografica București, în prezent, angajat al Teatrului Mic din București.Autodidact în sfera muzicii, are ca preocupare activa în căutarea sa experimentarea, la timpul prezent, a întâlnirii dintre sunet și receptorul ei.
21:00-22:00 Holografic Feels @MARe. Muzică și video
Instalația abordează dorința artistilor de a atinge noi cai de eliberare și lărgire a conștiinței, susținând ca poziția omului în lume depinde de gradul de adecvare a percepției sale la realitate. Nimeni nu poate nega ca astfel de stări de conștientizare sunt posibile dar însăși existența dorinței anulează îndeplinirea ei.
22:00 - 23:30 Proiecție de filme de scurtmetraje românești
Bucurestiul vazut de sus (2020)
Regia: Andrei Rautu
Film nominalizat la TIFF 2020 si Anonimul IFF 2020
Mama, Tata, trebuie sa va spun ceva (2016)
Regia: Paul Mureșan
Castigator al Celui mai Bun Film de Animatie - UCIN, Animest, Valencia
Laila (2020)
Regia: Raya Al Souliman
Film nominalizat la TIFF 2020 si Anonimul IFF 2020
Mama mea e numai una (2018)
Regia: Teona Galgoțiu
19:00-24:00 Hermann Nitsch. Ritualuri/Rituals. Expoziție.
Primii vizitatori vor fi întâmpinați cu un pahar de vin produs chiar de către Hermann Nitsch din strugurii de pe podgoria sa. Expoziția va putea fi văzută în Auditorium (nivelul -1) și în spațiile dedicate artiștilor internaționali (interlevels 0,5 / 1,5 / 2,5 - Biblioteca). Deschisă pe data de 26 septembrie, ea prezintă o selecție de 19 tablouri de mari dimensiuni și o serie de documentații video ale unor performance istorice ale legendarului artist austriac Hermann Nitsch. Hermann Nitsch (1938) este fondator și figură de provă a grupării neo-avangardiste Wiener Aktionismus, care a condus practicile artistice postbelice spre experiențe extreme.
În performance-urile lor durerea, trăită în scenografii frisonante, este un catalizator al fuziunii ritualurilor derivate din religie cu țintele politice, cu provocarea artistică și cu particiaparea socială extrem de intensă fizic. Rapid, acest model a devenit influent la nivel global. Deși foarte disputat, Orgien Mysterien Theater lansat de Hermann Nitsch în anii 1950 este exemplar pentru Wiener Aktionismus: atașamentul social distopic pe care îl dezvoltă este centrat pe abundenta vărsare de sânge și pe coeziunea umană paroxistică ce emană din aceasta, devenind o bornă radicală a istoriei artei contemporane.
AVERTISMENT: lucrările video (din Auditorium) NU sunt recomandate minorilor!
19:00-24:00 Din senin/Out of the Blue. Expoziție.
În perioada mai-iunie 2020, MARe/Muzeul de Artă Recentă București a lansat o campanie extraordinară de achiziții de artă contemporană românească, sub titlul E albastră! Campania inițiată de MARe a fost salutată public de către Ministerul Culturii, prin comunicate de presă semnate de Ministrul Culturii, apărute pe pagina oficială a Ministerului, dar și în numeroase publicații naționale. Campania inițiată de MARe a devansat-o pe aceea similară a Ministerului Culturii, care se află încă în prima fază de derulare la ora actuală.
Expoziția, intitulată Din senin, pentru a sublinia faptul că și pentru echipa curatorială, ca și pentru artiști, întregul demers s-a deschis ca un imens prilej de revelare reciprocă, împreună cu catalogul său, vor constitui o veritabilă fișă de observație a marilor direcții și posibilități ale artei și artiștilor locali, dar și a sistemului artistic actual, cu limitele și capacitățile acestuia.
În expoziție sunt prezentate 61 de lucrări semnate de 46 de artiști contemporani români: Olimpiu Bandalac, Dan Basu, Michele Bressan, Titi Ceară, Codruța Cernea, Traian Cherecheș, Tudor Ciurescu, Elena Copuzeanu, Doru Covrig, Alina Crasovschi Feneș, Tudor Crîșmăriuc, Cristian Dițoiu, Daniel Djamo, Florina Drăguș, Arantxa Etcheverria, Norbert Filep, Dimitrie Luca Gora, Vasile Gorduz, Dumitru Gorzo, Teodor Graur, Lucian Hrisav, Gheorghe Ilea, Nona Inescu, Regina Ionescu, Makkai István, Marius Leonte, Maxim Liulca, Cristian Macovei, Micleușanu M., Cosmin Moldovan, Grupul Monotremu, Vlad Nancă, Ocu, Pandele Pandele, Alexandru Papuc, Neculai Păduraru, Alexandru Păsat, Alexandru Rădulescu, Alexandru Răduță, Larisa Sitar, Ștefan Tănase, Ionuț Vancea, Naiana Vatavu, Bogdan Vlăduță, Kristin Wenzel, Kero Zen și Marian Zidaru.
De notat catalogul bilingv Din senin (Out of the blue), conceput ca un atlas socio-antropologic al mediului și practicilor artistice curente. Acesta trece în revistă aria și zonele geografice de proveniență ale artiștilor care au propus lucrări (pe regiuni istorice ale țării, dar și din Europa, America sau chiar din Japonia, de unde am primit propuneri), sexul (circa 400 bărbați și circa 300 femei) și grupele de vârstă ale acestora (cei mai numeroși artiști fiind din grupa 30-40 de ani), tipologiile iconografice (artă figurativă, abstractă) și tehnice (mijloacele artistice preferate, cele tradiționale sau cele alternative), relațiile creatorilor cu galeriile (30 de galerii comerciale au prezentat oferte) de artă, reunirea în grupuri creatoare, felul în care aceștia au trimis materialele (online, tipuri de fișiere) și chiar plaja de prețuri cerute.
19:00-24:00 Diversitate stilistică cu răspundere limitată. Expoziție.
De fapt, colecția permanentă a MARe. Oricine a vizitat măcar o singură dată muzeul o cunoaște. Deschisă în 9 octombrie 2018 și prezentând 126 de lucrări semnate de 62 de artiști români, expoziția surprinde transformările artei românești de după iulie 1965, când, la Congresul al IX-lea al PCR s-a decis ”liberalizarea” acesteia și scoaterea ei de sub presiunea impusă de doctrina stalinistă. Este anul în care, potrivit MARe, se naște ”arta recentă”, o artă deopotrivă eliberată, dar sub controlul cenzurii, o artă care se diversifică aparent fără limite, dar fiind mereu dirijată de viziunea politicului. Al doilea moment crucial este 1989, când arta românească exprimă deopotrivă angoasele tranziției, neagă trecutul, privește cu o speranță amestecată cu cinism, viitorul.
Printre artiștii prezentați în expoziție se află Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Doru Bucur, Andrei Cădere, Alexandru Chira, Aurel Cojan, Sorin Dumitrescu, Ion Dumitriu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Florin Niculiu, Horia Paștina, Jules Perahim, Mihai Sârbulescu sau Ion Țuculescu (din perioada 1965-1989) și Vioara Bara, Ana Bănică, Ioana Bătrânu, Nicolae Comănescu, Suzana Dan, Dumitru Gorzo, Teodor Graur, Victor Man, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Vlad Nancă, Constantin Petrașchievici, Tara von Neudorf, Florin Tudor, Ștefan Ungureanu, Bogdan Vlăduță, Ecaterina Vrana (din perioada 1989 – prezent).
19:00-24:00 Sejur la MARe. Doru Bucur. Expoziție
Deschisă din 30 septembrie 2020, unii ar numi-o anti-expoziție sau un non-eveniment. În fond, vorbim despre prezentarea unei singure lucrări. Da, a unei singure lucrări de Doru Bucur, care a fost ”invitată” să vină din colecția privată George ȘERBAN, într-un sejur la MARe. Mai exact este vorba despre lucrarea ”Portret”, (05.10.1965, ulei pe carton, 29x41 cm), din Colecția George Șerban, care va înlocui lucrarea ”Lamento”, (1965, ulei pe carton, 104x75,5 cm), din colecția MARe.
Un mini eveniment (dar cu un impact mare) dedicat mai ales iubitorilor de detalii, celor cu simțul nuanțelor și, de ce să nu o spunem, celor care se întreabă dacă în colecția permanentă a muzeului se schimbă vreodată ceva. Ei bine, da, se schimbă: înainte de lucrarea lui Doru Bucur, lucrări de Roman Cotoșman, Ecaterina Vrana, Ștefan Ungureanu și Horia Damian au fost introduse fără mult zgomot, ca o surpriză, dar cu un impact aparte, căutând ochiul cunoscătorului și apelând la memoria vizitatorului care obișnuiește să revină.
Sâmbătă, 03 octombrie (intrare liberă)
21:30-22:00 The Short life of A Long-Lasting Picture / Scurta viață a unui tablou vechi. Performance
cu Sergiu DIȚĂ
muzica Nikita DEMBINSKI, Hermes LUACES
Performance-ul pune în discuție ritualurile vizitelor la muzeu și natura lor duplicitară, pe de o parte confortabilă prin efectele, accesoriile și regia care însoțesc expozițiile, iar pe de altă parte, incomodă prin aglomerarea și simultaneitatea obiectelor și ideilor, care inevitabil le generează sau sunt generate.
Nikita DEMBINSKI este un artist, fotograf și muzician, care locuiește și lucrează în București. A dezvoltat un interes pentru arta teatrală și relația acesteia între fotografie și muzică. S-a născut în 1997 și a absolvit Universitatea Națională de Artă din București la secția Foto-Video și a studiat muzica la Universitatea Națională de Muzică.
19:00-24:00 Hermann Nitsch. Ritualuri/Rituals. Expoziție.
19:00-24:00 Din senin/Out of the Blue. Expoziție.
19:00-24:00 Diversitate stilistică cu răspundere limitată. Expoziție.
19:00-24:00 Sejur la MARe. Doru Bucur. Expoziție
EXTRA NAG (contra cost)
Sâmbătă, 03 octombrie
20:00 - 21:30 Visul unei nopți de vară. Teatru
Traducerea & Regia: Peter Kerek
Muzica: Aurelian Stoleriu
Video: Kotki Visuals
Scenografia: Iuliana Vîlsan
Cu: Irina Antonie, Alina Rotaru, Nicholas Cațianis, George Rotaru
Piesa „Visul unei nopți de vară” este de fapt povestea unei nunți. Shakespeare face din ceremonialul nunții un spectacol. E probabil cea mai spectaculoasă nuntă care n- a avut loc niciodată. E poetică, erotică, fantastică și comică. Mireasa și mirele nu sunt însă niște oameni obișnuiți. Femeia e o superfemeie pe nume Hypolita, iar bărbatul e un superbărbat pe nume Thezeu. Noaptea dinaintea nunții o petrec împreună, dar nu în realitate, ci acolo unde se poate întâmpla orice, în vis.
Ceea ce urmează să trăiescă cei doi într-un singur vis este atât de intens, încât s-ar putea spune că își trăiesc întreaga căsnicie într-o singură noapte, înainte de a fi căsătoriți. Pentru că doar în vis arătăm ceea ce ascundem în realitate, pentru că doar în vis suntem așa cum n-am fi crezut niciodată că putem fi. În vis, cele două personaje se dedublează în nenumărate personaje masculine și feminine, mai reale sau mai fantastice, toate fiind fețe diferite ale aceleiași femei sau ale aceluiași bărbat. De ce fac asta? Pentru că vor să seducă, să manipuleze, să învingă, să-l iubească pe celalălalt. Vor să devină soț și soție.
