X

Cartierul Mehala

15 Mai 2015 | scris de Claudia Tănăsescu
  • Cartierul Mehala
  • Cartierul Mehala
  • Cartierul Mehala
  • Cartierul Mehala

Mehala, Timişoara 5,00 rating / 4 voturi
Review Merg.In
Cartierul Mehala

Banatul în miniatură 
 
Mehala, denumită şi Ujvaros sau Franzstadt, a evoluat de la un sat separat de Timişoara, cu aspect de mahala, după cum îi spune şi numele provenit din limba turcă, la un cartier liniştit, cu case, vile şi multe grădini, un loc mai puţin turistic, dar cu personalitate, unde la sfârşit de săptămână sute de timişoreni vin la Piaţa Ocico. În Mehala se găseşte „piaţa cu trei biserici” care reflectă multietnicitatea şi multiconfesionalismul locuitorilor Mehalei, de unde şi numele de „Banat în miniatură”.
 
Cartierul Mehala a fost mult timp o comună independentă de Timişoara, al cărei nume provine din limba turcă, „mahale,” însemnând mahala sau periferie. Acest nume i-a fost dat în timpul ocupaţiei turceşti a Banatului, între anii 1552 şi 1716. Aici exista faimoasa reşedinţă de vară a paşei Brunner, denumită „Fântâna Paşei”, unde în 1716 s-a semnat actul de capitulare, când turcii au fost înfrânţi în cetatea Timişoarei de către trupele habsburgice sub conducerea lui Eugeniu de Savoya. Fântâna Paşei a luat numele de Präsident Garden şi a fost folosită de către conducătorii oraşului ca spaţiu de relaxare până în 1848 când Timişoara a fost asediată de revoluţionari şi reşedinţa a fost complet distrusă.
 
De la o mahala la un cartier mândru
După 1716 această „mahale” a purtat şi numele de Ujvaros (care în maghiară se traduce prin „oraşul nou”) şi avea administraţie proprie, iar apoi a trecut sub administrarea comitatului de Timiş sub numele de „comuna Mehala”. La începutul secolului XX comuna avea aproximativ 300 de case cu grădini, grupate în patru colonii distincte cu numele de Ronaţ, Anheurer, Blaşcovici şi Weisz, între care nu exista nici măcar un drum carosabil şi nici trotuare pavate. Pe teritoriul de astăzi al Mehalei era şi o pădure întinsă, numită Pădurea Cioca, care însă a fost tăiată în întregime, deoarece s-a considerat că terenul aducea un venit mai mare dacă era folosit ca teren arabil.
Locuitorii Mehalei erau majoritari germani, urmaţi de români, maghiari şi sârbi. Datorită structurii sale etnice şi confesionale, cartierul Mehala este considerat un Banat în miniatură, dar şi pentru că „măhălenţii” (numele popular al locuitorilor din Mehala) sunt foarte mândri de cartierul lor, precum se spune că sunt şi bănăţenii de Banat.
În anul 1910 comuna Mehala este anexată Timişoarei printr-un act oficial al primarului şi primeşte numele de Franzstadt. Începând cu acest moment, Mehala cunoaşte o dezvoltare vertiginoasă. Au fost pavate drumurile de legătură cu oraşul şi trotuarele, s-a introdus iluminatul stradal, s-au înfiinţat grădiniţe şi şcoli şi mai târziu a fost introdusă o linie a tramvaiului electric.
 
De văzut în Mehala
Mehala este un cartier liniştit, cu multă verdeaţă, unde predomină casele şi vilele. Un punct de interes în cartierul Mehala este Piaţa Avram Iancu sau piaţa cu trei biserici. Este piaţa centrală a cartierului, unde se găsesc biserica ortodoxă română, biserica sârbească şi biserica romano-catolică.
Biserica sârbească a fost prima biserică din Mehala, construită în 1786. Această biserică deservea atât ortodocşii sârbi, cât şi pe cei români, slujbele oficiindu-se în ambele limbi, până la separarea ierarhică a Bisericii române de Biserica sârbească. În timpul revoluţiei de la 1848 biserica a fost transformată de către revoluţionari în grajd. Astăzi, biserica nu mai păstrează urmele istoriei sale violente, ci invită la linişte, fiind aşezată în mijlocul unei grădini cu copaci şi flori. Turnul bisericii adăposteşte cinci clopote şi un ceas vechi. Icoanele din interiorul bisericii au fost pictate de către un pictor renumit în Banat, Sava Petrovici.
Biserica ortodoxă română, numită şi Catedrala din Mehala datorită dimensiunilor impozante şi stilului arhitectural, se vede de departe, din orice punct al cartierului. A fost ridicată între 1925 şi 1937 în stil neobizantin, specific arhitecturii bisericeşti româneşti. La punerea temeliei au fost prezente mari personalităţi ale vremii: regele Ferdinand I, regina Maria, copiii acestora, Carol şi Elena, precum şi primarul şi prefectul Timişoarei.
Biserica romano-catolică din Mehala a fost construită în 1887 în stil neo-gotic cu elemente neo-romanice şi are hramul Sfintei Fecioare Maria. Sunt impresionante vitraliile din interiorul bisericii, precum şi orga care a fost realizată în 1902 de către renumitul constructor de orgi Leopold Wegenstein. Slujbele se oficiază în germană, maghiară şi română, iar uneori şi în bulgară.
 
Piaţa de vechituri
Un alt punct de atracţie al cartierului Mehala este Piaţa din Mehala, numită popular Ocico. În timpul comunismului aici era locul unde îţi puteai procura diverse mărfuri „rare” aduse de la sârbi sau de la turci, cum ar fi blugi sau tricouri de firmă, cafea sau ţigări. Astăzi, piaţa din Mehala s-a extins mult şi este la fel de căutată. Are o parte cu mărfuri noi, gen bazar, şi o piaţă de vechituri unde poţi găsi orice, de la şuruburi la antichităţi, de la cărţi vechi la şosete tricotate de bătrâne din cartier, de la mobilă second hand la biciclete. La sfârşit de săptămână aici vin sute de oameni şi în zilele cu soare este o plăcere să te plimbi printre tarabe, să simţi pulsul cartierului, să te întâlneşti, probabil, cu persoane cunoscute, să te târgui pentru nimicuri fermecătoare.
 
Cartierul Mehala probabil că nu are strălucirea centrului Timişoarei sau prestanţa altor cartiere istorice, dar, cu siguranţă, are personalitatea sa şi este un loc mai puţin turistic care merită vizitat.
 
 
Mijloace de transport:
- troleibuz: linia 13 staţia Piaţa Avram Iancu
 
 
 

Detalii
Venue name: Cartierul Mehala
Adresa: Mehala, Timişoara
Telefon
Website:
Program
Comentarii