Lăcașul de cult medieval din Târgu Mureș
Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul al XIV-lea de către ordinul franciscan al acestui oraș, însă finalizarea a fost realizată doar în anul 1490.
Au fost făcute săpături arheologice, iar așa au fost găsiți pereţii vechii mânăstiri, un trotuar construit din cărămidă şi o cameră a oaselor. În timpul acestor căutări a fost descoperită și o casă din secolul al XII-lea care conținea rămășițele unor oameni și ale unor animale. În perioada anului 1360, în biserica de lemn a izbucnit un incendiu care a provocat distrugerea acesteia, lucru dovedit de scrumul găsit între straturile de pământ. Terminarea bisericii din piatră a avut loc în anul 1490, iar mai târziu, aproximativ în anul 1558, a devenit biserică reformată. Aceasta este distrusă în jurul anilor 1600, din cauza invaziei turcești.
Între anii 1685 și 1693 contele Teleki Mihály finanțează lucrările de reparaţie, iar la înfăţişarea de astăzi, biserica ajunge în perioada 1785-1791. Are o lungime de 57 de metri, şi o înălţime de 12 metri. Lăcașul de cult a găzduit 37 de adunări naţionale, urmând să se afle că înainte de acestea, în anul 1707, Rákóczi Ferenc al II-lea a fost proclamat domnitor în urma alegerilor.
Etapele de formare și descriere
Ridicarea complexului s-a realizat în trei etape, în trei perioade diferite, între 1350 și 1370. Atunci au fost ridicate mânăstirea și capela, care avea un altar cu absidă poligonală și o navă. Între anii 1370 și 1400 a apărut corul bisericesc, iar între anii 1400 și 1450 s-a finalizat construirea bisericii și a turnului. Capela a fost acoperită în stil gotic, din care fac parte și bolțile în cruce. Zidurile sunt mai înalte și subțiri, alături de contraforturile exterioare care oferă susținerea. Sacristia păstrează nemodificat stilul gotic al bolţilor şi forma ancadramentului uşii de la intrare, iar în zilele noastre este folosită pentru conferinţe sau pentru cursurile de orgă.
Adevărata valoare pentru care poartă titlul de capodoperă este corul bisericesc care are, de asemenea, o structură arhitecturală gotică. Aceasta poartă bolți mari stelare cu pânze, sculptate în relief din punctul lor de pornire, ferestrele se diferențiază în funcție de perioada de realizare care denotă faptul că aceasta a durat apoape 30 de ani. Deschiderea lor este în arc frânt, fiind împodobite cu piatră traforată.
Aspectul interior al bisericii este rezultatul numeroaselor modificări care au fost făcute de-a lungul anilor. La intrare se poate observa balconul care este susţinut de arcade pe stâlpi, tavanul este puțin boltit și întărit cu ajutorul celor patru perechi de arcuri în relief, iar decorarea este cu stucaturi. Aceste detalii sunt rezultatul lucrărilor de refacere din anul 1790, făcute de către Anton Türk, unul dintre cei mai renumiţi arhitecţi transilvăneni ai perioadei baroce. Dintre picturi s-au păstrat foarte puţine, din cauza trecerii bisericii în posesia populaţiei reformate, în anul 1557. Acea reformă religioasă impunea biserici să nu aibă statui, tablouri și fresce religioase.
Turnul-clopotniţă i-a fost adăugat ulterior, anînd o înălţime de 50 de metri şi fiind structurat pe patru niveluri. Ultimul nivel este cel care găzduiește clopotele, iar deschiderea este în arc frânt pe toate cele patru laturi. Forma acoperişului turnului este ascuţită, având în fiecare colţ câte patru turnuleţe mai mici. Posibilitatea ca din cauza ridicării turnului să fie necesară eliminarea unei părţi a clădirii edificiului, nu a fost exclusă de cercetători.
Amplasarea lăcașului de cult
O putem găsi pe strada Avram Iancu numărul 2, în cadrul Cetății Medievale din Târgu-Mureș.
Biserica Reformată din Cetate se numără printre frumusețile clădirilor medievale și se bucură de o înaltă recunoaștere. Aceasta oferă credincioșilor posibilitatea de a asista la slujbe susținute de preoți și călugări care după ordinul franciscan au venit din Transilvania pentru a predica religia reformată.
