Experimentul silvic de la malul mării
Una dintre pădurile aflate pe litoralul românesc, localizată, mai exact, la intrarea în stațiunea Neptun, este Pădurea Comorova, declarată în prezent rezervație forestieră și parc dendrologic.
Necesitatea înființării
Pe locul unde astăzi stejarii bătrâni de peste o sută de ani amintesc de aerul răcoros de munte în zilele toride de vară se află un cătun unde locuiau patru familii de pescari turci și bulgari. Din cauza problemei solurilor nisipoase, care din pricina furtunilor se depuneau pe terenurile agricole, astfel a apărut fenomenul de deșertificare. Pentru a preveni acest fenomen precum și pentru a împiedica fenomenele climatice extreme (secete excesive, furtuni de nisip și praf), în România, Casa Regală a sprijinit proiectul Academiei Române. Proiectul a constat în cultura forestieră de protecție și de menținere a ambianței ecologice. Așadar, în perioada 1903-1906 au fost plantați peste un million de puieți de salcâmi, castani, stejari, caiși, frasini, glădiță și oțetari, în zone unde nisipurile mobile și semimobile afectau activitățile de agricultură (Câmpia Bărăganului, Dobrogea etc.).
Scurt istoric
În urma acestui proiet de plantare a perdelelor forestiere de protecție, s-a născut și Pădurea Comorova, care la începutul secolului XX se întindea de la Costinești până la Mangalia.
În anul 1971, sub ordinal dictatorului Nicolae Ceaușescu, o mare parte din pădurea Comorova a fost defrișată pentru a se construi vilele de protocol, precum și stațiunile Neptun, Olimp, Jupiter, Venus și Saturn. Vilele de protocol oferă servicii turistice și în prezent, unele fiind renovate și oferind un confort de 3 sau 4 stele (Vila Bradul, Vila Plopul, Vilele 5,6,7 etc.).
Pădurea este populată cu țapi roșii, căprioare, găinușe și cocoși de munte, vulpi, iepuri, ulii și alte animale.
Aflându-se la doar 1,5 kilometri de plaja Neptun, Pădurea Comorova este locul preferat de campare a turiștilor și a localnicilor, oferind umbră și răcoare în zilele excesiv de fierbinți ale verii.
