Dealul Sărceri
Un loc creat de Dumnezeu şi îngrijit de oameni
În partea de est a localităţii Lunca Ilvei se află mai multe dealuri pitoreşti, printre care şi Dealul Sărceri. Acesta este alcătuit din două părţi foarte bogate în ceea ce priveşte flora, fauna, dar mai ales peisajele de o frumuseţe aparte.
Dealul Sărceri este o parte componentă a zonei deluroase care înconjoară localitatea Lunca Ilvei din județul Bistriţa-Năsăud. S-a format ca urmare a încreţirii scoarţei terestre, în urma unor erupţii vulcanice. Are înălţimi cuprinse între 940 de metri şi 1040 de metri. Este poziţionat în partea de est a localităţii, spre graniţa cu județul Suceava şi la sud-est de pârâul lui Larion, legându-se pe culme de Dealul Înalt.
În partea de răsărit a Dealului Sărceri se pot admira pădurile Teşnei, iar spre apus se văd păşunile întinse de pe Dealul Frâu.
Părţi componente
Dealul Sărceri este format din două zone distincte şi anume Sărcerul Mare şi Sărcerul Mic. Sărcerul Mare se află între pâraiele Sărcer şi pârâul lui Larion şi are forma literei ,,L”. Sărcerul Mic se află între pârâul Sărcer şi braţul său către sud-est, fiind mai mic ca suprafaţă, dar având înălţimi la fel de mari ca Sărcerul Mare.
Căi de acces
Pentru a ajunge în Dealul Sărceri, poţi să urmezi mai multe trasee turistice care, deşi presupun un anumit efort fizic, oferă pvrivelişti de neuitat.
În Dealul Sărceri se poate ajunge foarte uşor dacă porneşti din Lunca Ilvei, pe valea pârâului Silhoasa, urmezi drumul forestier care duce spre gara din Larion, iar la aproximativ patru kilometri de la ieşirea din localitate este construit un loc de popas cu o masă şi câteva băncuţe. Acesta este punctul în care drumul se bifurcă: drumul care duce la Sărcerul Mic o ia spre dreapta, iar cel care duce la Sărcerul Mare o ia spre stânga. Din drumul principal mai este de parcurs aproape un kilometru pentru a ajunge pe poienile dealului.
O altă cale de acces spre Dealul Sărceri, mai lungă, ce-i drept, şi puţin mai anevoioasă, este prin Poiana lui Gălan, Dealul Frâu, de unde se merge spre stânga, pe un plai larg care duce chiar în vârful Dealului Sărceri.
De ce merită să facem o drumeţie pe Dealul Sărceri
Odată ajunşi la poalele dealului vom fi plăcut impresionaţi de pădurile dese şi răcoroase de brad şi molid, printre care se mai strecoară, pe ici colo, câte un fag. Aerul este foarte curat şi înmiresmat, iar păsări de tot felul te uimesc cu ciripitul lor. Drumul spre vârful dealului trece prin aceste păduri. Pe marginea drumului, poţi găsi vara diferite fructe de pădure (fragi, zmeură, mure, afine, coacăze sălbatice, agrişe, merişoare, măcieşe şi altele), sau ciuperci comestibile (gălbiori, hribi, vineţele, creasta-cocoşului, ghebe, iuţari). Dacă zăboveşti mai mult prin pădure, pot să apară veveriţe, iepuri sau chiar ciute cu cerbi sau căprioare.
Spre vârful dealului pădurea se răreşte şi face loc păşunilor. Acolo ne va încânta privirea o panoramă foarte frumoasă. Dacă cerul este senin, se vede înspre sud Mânăstirea Piatra Fântânele şi o mare parte din Pasul Tihuţa. Spre Bucovina se văd Obcinile Dornei, Vârful Ouşorul, Dealul Lung şi Tătaru’ cu toate aşezările de vară.
Dacă e vremea fânului, tot dealul este împânzit de oameni care cosesc iarba sau adună fânul, pregătindu-l pentru iarnă. Cei care au terenuri în zonă au construite şi ,,case în câmp’’, cum se numesc aici (construcţii cu una sau două camere în care femeile pregătesc mâncarea pentru lucrători sau se adăpostesc de vreme rea).
Întregul peisaj, aerul curat, dar mai ales liniştea şi frumuseţea acestor locuri te îndeamnă la contemplare şi îţi dau motive să te reîntorci, ori de câte ori ai ocazia.
Un loc creat de Dumnezeu şi îngrijit de oameni
În partea de est a localităţii Lunca Ilvei se află mai multe dealuri pitoreşti, printre care şi Dealul Sărceri. Acesta este alcătuit din două părţi foarte bogate în ceea ce priveşte flora, fauna, dar mai ales peisajele de o frumuseţe aparte.
Dealul Sărceri este o parte componentă a zonei deluroase care înconjoară localitatea Lunca Ilvei din județul Bistriţa-Năsăud. S-a format ca urmare a încreţirii scoarţei terestre, în urma unor erupţii vulcanice. Are înălţimi cuprinse între 940 de metri şi 1040 de metri. Este poziţionat în partea de est a localităţii, spre graniţa cu județul Suceava şi la sud-est de pârâul lui Larion, legându-se pe culme de Dealul Înalt.
În partea de răsărit a Dealului Sărceri se pot admira pădurile Teşnei, iar spre apus se văd păşunile întinse de pe Dealul Frâu.
Părţi componente
Dealul Sărceri este format din două zone distincte şi anume Sărcerul Mare şi Sărcerul Mic. Sărcerul Mare se află între pâraiele Sărcer şi pârâul lui Larion şi are forma literei ,,L”. Sărcerul Mic se află între pârâul Sărcer şi braţul său către sud-est, fiind mai mic ca suprafaţă, dar având înălţimi la fel de mari ca Sărcerul Mare.
Căi de acces
Pentru a ajunge în Dealul Sărceri, poţi să urmezi mai multe trasee turistice care, deşi presupun un anumit efort fizic, oferă pvrivelişti de neuitat.
În Dealul Sărceri se poate ajunge foarte uşor dacă porneşti din Lunca Ilvei, pe valea pârâului Silhoasa, urmezi drumul forestier care duce spre gara din Larion, iar la aproximativ patru kilometri de la ieşirea din localitate este construit un loc de popas cu o masă şi câteva băncuţe. Acesta este punctul în care drumul se bifurcă: drumul care duce la Sărcerul Mic o ia spre dreapta, iar cel care duce la Sărcerul Mare o ia spre stânga. Din drumul principal mai este de parcurs aproape un kilometru pentru a ajunge pe poienile dealului.
O altă cale de acces spre Dealul Sărceri, mai lungă, ce-i drept, şi puţin mai anevoioasă, este prin Poiana lui Gălan, Dealul Frâu, de unde se merge spre stânga, pe un plai larg care duce chiar în vârful Dealului Sărceri.
De ce merită să facem o drumeţie pe Dealul Sărceri
Odată ajunşi la poalele dealului vom fi plăcut impresionaţi de pădurile dese şi răcoroase de brad şi molid, printre care se mai strecoară, pe ici colo, câte un fag. Aerul este foarte curat şi înmiresmat, iar păsări de tot felul te uimesc cu ciripitul lor. Drumul spre vârful dealului trece prin aceste păduri. Pe marginea drumului, poţi găsi vara diferite fructe de pădure (fragi, zmeură, mure, afine, coacăze sălbatice, agrişe, merişoare, măcieşe şi altele), sau ciuperci comestibile (gălbiori, hribi, vineţele, creasta-cocoşului, ghebe, iuţari). Dacă zăboveşti mai mult prin pădure, pot să apară veveriţe, iepuri sau chiar ciute cu cerbi sau căprioare.
Spre vârful dealului pădurea se răreşte şi face loc păşunilor. Acolo ne va încânta privirea o panoramă foarte frumoasă. Dacă cerul este senin, se vede înspre sud Mânăstirea Piatra Fântânele şi o mare parte din Pasul Tihuţa. Spre Bucovina se văd Obcinile Dornei, Vârful Ouşorul, Dealul Lung şi Tătaru’ cu toate aşezările de vară.
Dacă e vremea fânului, tot dealul este împânzit de oameni care cosesc iarba sau adună fânul, pregătindu-l pentru iarnă. Cei care au terenuri în zonă au construite şi ,,case în câmp’’, cum se numesc aici (construcţii cu una sau două camere în care femeile pregătesc mâncarea pentru lucrători sau se adăpostesc de vreme rea).
Întregul peisaj, aerul curat, dar mai ales liniştea şi frumuseţea acestor locuri te îndeamnă la contemplare şi îţi dau motive să te reîntorci, ori de câte ori ai ocazia.
