Colţul copilăriei noastre
Cătunul Recele aparţine de Ilva Mare și este situat între Dealul Durnii, Arsişa şi Cicerea. Aceste meleaguri sunt locuite din cele mai vechi timpuri de oameni harnici şi muncitori, gospodari care preţuiesc locurile natale.
Legenda aurului
Aici, în Cătunul Recele, se spune că odinioară s-ar fi găsit aur într-un loc unde creştea „floarea de aur”. O zână ar fi arătat locul unui flăcău vrednic, cu condiţia ca acesta să construiască o biserică, dar flăcăul nu s-a ţinut de cuvânt şi zâna a aruncat un blestem care se resfrânge asupra orcui intra în „baie” pentru a extrage aur.
În acele vremuri, trei fraţi au găsit „baia” şi au încercat să scoată aur, dar şi-au găsit sfârşitul în mină. Tatăl lor, auzind cele întâmplate, a murit de supărare chiar în locul unde se afla. Zânei, văzând tragedia, i s-a făcut milă şi l-a transformat în aur, cu tot cu boi, apoi i-a luat şi i-a dus în „baie”, închizând mina definitiv cu o stâncă. Astfel, s-au pierdut toate indiciile cu privire la locul unde se află aur pe Recele. O fată a văzut cele întâmplate şi, vrând să povestească, a rămas mută până la moarte, dar a lăsat unele însemnări despre acest lucru.
De atunci nu se mai ştie nimic despre aurul de pe Recele, dar sătenii sunt cu mult mai bogaţi, pentru că l-au găsit pe Dumnezeu. Aici s-au construit două biserici, una greco-catolică, în anul 2006, în vârful Recelui, şi una ortodoxă în anul 2013, jos, la intrare pe Recele.
Locuitorii Cătunului Recele
La intrare în localitatea Ilva Mare, te întâmpină un grup de gospodării, cu case mari şi îngrijite. Aici este, cum spun localnicii, Gura Recelui. De aici, pe o distanţă de aproximativ 5 km, cum urci spre Dealul Durnii, pe un drum pietruit modernizat, se întind alte gospodării, la fel de curate şi frumoase ca ale celor care alcătuiesc acest cătun. Oamenii din această zonă se ocupă cu creşterea animalelor şi de cultivarea pământului. Puţini sunt cei care lucrează la CFR sau la alte societăţi. Deşi munca pământului este grea, oamenii dovedesc destoinicie, conştiinciozitate şi dăruire.
Unii dintre locuitori, mai tineri, au deprins meşteşugul cioplirii pietrei, meşteşug pe care îl practică acasă.
Cătunul Recele aparţine de Ilva Mare și este situat între Dealul Durnii, Arsişa şi Cicerea. Aceste meleaguri sunt locuite din cele mai vechi timpuri de oameni harnici şi muncitori, gospodari care preţuiesc locurile natale.
Legenda aurului
Aici, în Cătunul Recele, se spune că odinioară s-ar fi găsit aur într-un loc unde creştea „floarea de aur”. O zână ar fi arătat locul unui flăcău vrednic, cu condiţia ca acesta să construiască o biserică, dar flăcăul nu s-a ţinut de cuvânt şi zâna a aruncat un blestem care se resfrânge asupra orcui intra în „baie” pentru a extrage aur.
În acele vremuri, trei fraţi au găsit „baia” şi au încercat să scoată aur, dar şi-au găsit sfârşitul în mină. Tatăl lor, auzind cele întâmplate, a murit de supărare chiar în locul unde se afla. Zânei, văzând tragedia, i s-a făcut milă şi l-a transformat în aur, cu tot cu boi, apoi i-a luat şi i-a dus în „baie”, închizând mina definitiv cu o stâncă. Astfel, s-au pierdut toate indiciile cu privire la locul unde se află aur pe Recele. O fată a văzut cele întâmplate şi, vrând să povestească, a rămas mută până la moarte, dar a lăsat unele însemnări despre acest lucru.
De atunci nu se mai ştie nimic despre aurul de pe Recele, dar sătenii sunt cu mult mai bogaţi, pentru că l-au găsit pe Dumnezeu. Aici s-au construit două biserici, una greco-catolică, în anul 2006, în vârful Recelui, şi una ortodoxă în anul 2013, jos, la intrare pe Recele.
Locuitorii Cătunului Recele
La intrare în localitatea Ilva Mare, te întâmpină un grup de gospodării, cu case mari şi îngrijite. Aici este, cum spun localnicii, Gura Recelui. De aici, pe o distanţă de aproximativ 5 km, cum urci spre Dealul Durnii, pe un drum pietruit modernizat, se întind alte gospodării, la fel de curate şi frumoase ca ale celor care alcătuiesc acest cătun. Oamenii din această zonă se ocupă cu creşterea animalelor şi de cultivarea pământului. Puţini sunt cei care lucrează la CFR sau la alte societăţi. Deşi munca pământului este grea, oamenii dovedesc destoinicie, conştiinciozitate şi dăruire.
Unii dintre locuitori, mai tineri, au deprins meşteşugul cioplirii pietrei, meşteşug pe care îl practică acasă.
De văzut pe Recele
Peisajele care însoţesc drumul ce şerpuieşte alături de pârâul Recele impresionează, în mod plăcut, privirile celui care vrea să facă o plimbare prin acest loc. Se văd foarte bine Dealul Durnii, Cicerea sau Arşiţa. De asemenea, pentru cei mai curajoşi, există un drum de ţară, practicabil numai cu atelaj hipo sau călare, pe care poţi ajunge de cealaltă parte a Dealului Durnii, în localitatea Rodna. Cele două biserici de pe Recele îşi deschid cu bucurie uşile pentru credincioşi în fiecare zi de sărbătoare religioasă.
Întreaga natură, dar şi oamenii locurilor te îndeamnă să nu treci prin zonă, fără a vizita Cătunul Recele.
