X

Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste

20 Iul 2015 | scris de Daliana Iacobescu
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
  • Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste

4,50 rating / 10 voturi
Review Merg.In

Elegantul Castel Csernovics se află ascuns într-o grădină minunată, la o oră de Timișoara și la 25 de km de Arad, în localitatea Macea. Este un loc ideal pentru cei care tânjesc dupa parfumul și farmecul secolului al XVII-lea, dar și pentru iubitorii de natură.

Familia nobiliară de origine sârbă Csernovics primeşte în anul 1720 de la Imperiul Austriac titlul nobiliar, iar în 1724, Mihai şi fiul său Ioan primesc şi domeniul de la Macea. Se construieşte prima aripă a castelului, cea de est. După moartea lui Mihai, soţia sa Ana, moşteneşte proprietatea şi cumpără domeniile Curtici şi Cutos. Pavel Csernovics, ajuns proprietar din anul 1804 al domeniului Macea întreţine reşedinţa împreună cu fiul său Petru, care îmbogăţeşte parcul cu specii exotice aduse din Orientul Apropiat în 1845. Ca mulţi fii risipitori, Petru pierde castelul la un joc de cărţi.

Familia Nagy Karolyi va deveni noua proprietară, iar Gyorgy Karolyi, nobil de vază al Ungariei, începând cu anul 1862, va extinde castelul cu o nouă aripă şi un turn înalt de 30 de metri. De îmbogațirea parcului se va ocupa fiul său, Tibor Karolyi. În anul 1900, noul proprietar al domeniului Gyula Karolyi, imortalizează împreună cu fotograful vremii, Ruhm Odon, frumuseţea castelului. Tot el construieşte o frumoasă terasă metalică la etajul superior al corpului vechi.

După anul 1920, Gyula Karolyi își mută reşedinţa la Budapesta. Medicul Adam Iancu din Curtici devine proprietar din anul 1939 până la naţionalizarea din 1948 care îi va oferi diferite utilităţi castelului: azil pentru orbi, orfelinat, centru de reeducare pentru copiii orfani şi, în cele din urmă, sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluţie, castelul este jefuit de tot ce avea mai frumos şi ajunge o ruină adăpost pentru ciobanii care îşi aduceau oile să pască în grădina casteluului. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” e cea care, din 1991, închiriază şi salvează domeniul de la Macea și care, mai apoi, a intrat în posesia lui. În prezent găzduieşte simpozioane, congrese ştiinţifice internaţionale sau lucrări de cercetare.

Arhitectură de inspirație franceză
Îmbinarea de stiluri arhitectonice dă castelului un farmec aparte: turnuleţele sunt de inspiraţie bizantină, iar parterul şi intrarea principală are elemente de baroc târziu, contribuţie adusă de pe vremea când familia Csernovics era proprietară. Familia Karolyi a dat o linie mai modernă şi mai simplă castelului.

Acoperişul este impozant, cu un turn mare şi două mai mici, acoperite cu ardezie cu aspect de solzi de pește şi cu lucarne elegante din lemn de brad. Fundaţia este confecţionată din piatră de codru, iar pereţii robuşti din cărămidă. Uşa mare de la intrarea principală este din lemn de stejar, adăpostită sub terasa elegantă de la etajul superior. Trepte din piatră cioplită ne conduc spre coridorul de la etaj, la mansardă şi terasa principală decorată cu blazonul familiei Karolyi, din ceramică arsă. Din particularităţile decorative din trecut nu a mai rămas mare lucru, după distrugerile comunismului. Pereţii camerelor erau inţial zugrăviţi cu var, cu aplicaţii colorate de flori şi fructe, apoi familia Karolyi a îmbrăcat pereţii cu tapet şi draperii elegante. Pereţii exteriori au fost decoraţi cu ornamente care imită fagurele de miere, apoi înveșmântaţi cu specii diferite de iederă tunsă cu grijă în zona ferestrelor.

Legenda camerei secrete
Localnicii susţin că ar există o cameră secretă, cea cu numărul 100, neştiută de nimeni. Se spune că uneori, după miezul nopţii de acolo se aude muzică de pian, cântată de groful Karolyi.

Grădina de poveste
Grădina botanică care împrejmuieşte ca într-o poveste castelul, a fost făcută la inţiativă familiei Csernovics. Pe vremea familiei Karolyi parcul se întindea pe 10 hectare, apoi în timpul lui Tibor Karolyi moşia a fost extinsă la 50 de hectare împădurite. Pentru că era populată cu fazani, localnicii o numeau fațănărie. Iosif Prohaska este vestitul grădinar care pe perioada gestionării arealului verde se ocupă şi de amenajarea unui teren de tenis, a unui bazin de înot şi a unei fântâni arteziene. Amenajează aleile parcului şi ronduri cu flori ornamentale. Grădina este declarată parc dendrologic în 1968, iar din 1990 devine proprietatea Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad și din 1994 devine grădină botanică.

Grădina cuprinde copaci seculari ca renumitul Stejar al Unirii, vechi de peste 300 de ani; specii rare de arbori şi arbuşti (Ginkgo biloba sau „arborele pagodelor”, tisă, alun turcesc, nuc negru), exemplare gigantice de tei sau platani. Există un muzeu botanic în fostul pavilion de vânătoare, un muzeu etnografic din donaţiile localnicilor, o mini grădină zoologică şi un pavilion pentru copii cu vegetație tunsă în formă de personaje de basm.

O primă tabără de sculptură de monumente în piatră care a fost găzduită aici în 1988 a lăsat în dar o colecţie de sculpturi frumoase parcului: busturile lui Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile Goldiş.

Grădina Botanică Universitară din Macea – important obiectiv ştiinţific, cultural-educativ pentru cei de specialitate şi de agrement pentru publicul larg.

Grădina Botanică a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad are o suprafaţă de 21,5 hectare şi formează o importantă bază didactică de cercetare pentru cei din domeniu.

Muzeul Botanic al Grădinii cuprinde: colecţia de seminţe, colecţia de conuri, colecţia de Myxomicete, herbarul, tulpini şi ramuri în secţiuni, deformate, fragmente de rădăcini şi tulpini de diferite forme, colecţie de cuiburi, colecţie de ramuri cu spini, fotografii cu păsări, tablouri cu diferite plante.

Grădina, care cuprinde peste 2000 de specii de arbori şi arbuşti şi 500 de specii ierboase, are trei părţi distincte: o parte de 10 hectare în imediata apropiere a castelui, o parte de 3,5 hectare care cuprinde colecţia dendrologică destinată specialiştilor în domeniu, iar, pentru publicul larg cu îndrumarea unui ghid, o altă parte de 8 hectare cu vegetaţie forestieră, specii lemnoase (stejar, salcâm, arţar, stejar roşu, sâmbovină americană).

Grădina botanică de la Macea, fiind unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei grădinilor botanice din România, are parteneriate cu 185 de grădini botanice din diverse ţări.

Deschisă turiştilor cu taxă de vizitare.
 

Detalii
Venue name: Castelul Csernovics din Macea şi grădina de poveste
Adresa:
Telefon
Website:
Program
Comentarii