Viorile ce au dus renumele orașului Reghin peste hotare
Orașul Reghin este cunoscut în lume sub numele de Orașul Viorilor sau, mai nou, Noua Cremonă, denumiri pe care le-a primit datorită viorilor ce se fabrică aici.
Producerea instrumentelor muzicale în orașul Reghin a început în urmă cu 64 de ani când la Reghin a ajuns lutierul Roman Boianciuc, un moldovean venit din Bucovina, dar școlit la Praga. În anul 1951 acesta înființează în cadrul fabricii de prelucrare a lemnului o secție de instrumente muzicale, fiind singura secție de acest fel din țară, devenită astăzi Fabrica de instrumente muzicale Hora.
Tot Roman Boianciuc este cel care a creat această breaslă a lutierilor din Reghin, lutierul fiind o persoană specializată în construirea și repararea instrumentelor muzicale cu coarde. De-a lungul timpului echipa coordonată de acesta a participat la numeroase concursuri și expoziții internaționale de luterie făcând astfel cunoscute viorile de aici.
Vasile Gliga
Și lutierul Vasile Gliga, făuritorul viorilor ce îi poartă numele, a învățat tainele construirii unei viori tot de la maestrul Boianciuc, fiind angajat aici ca sculptor în lemn. În anul 1991 renunță la această slujbă împreună cu soția sa, care lucra la aceeași fabrică, și se hotărăște să înceapă o afacere proprie, tot legată de viori. Astfel, înființează, după numai un an, în 1992, o firmă de instrumente muzicale cu arcuri și arcușuri cu doar câțiva angajați, foști colegi de la vechea fabrică. De-a lungul anilor mai înființează alte două secții, una la Reghin și una la Toplița, ajungând să producă nu numai viori, dar și violoncele, viole și contrabași, numărul angajaților ridicându-se la aproape 1000. Fiecare dintre cele trei firme are un specific propriu și anume producția de serie, cea profesionistă și cea de tip maestru, vioara lucrându-se diferențiat, în funcție de clasa fiecăreia.
Meșterii lutieri spun că o vioară trebuie sa treacă prin aproape 200 de faze de lucru manual, iar dacă pentru o vioară de serie sunt necesare 50 de ore de lucru, o vioară de maestru are nevoie de peste 300 de ore de muncă pe parcursul unui an, la care se adaugă încă cinci ani, în care lemnul trebuie lăsat să se usuce natural. Abia după toată această perioadă poate ajunge în mâna unui muzician pe scenă. Aici există experți care caută lemn de rezonanță de înaltă calitate, precum și un violonist care încearcă instrumentele.
Calitatea viorilor Gliga este dată, în primul rând, de folosirea celui mai bun lemn și a celor mai bune accesorii. Lemnul folosit pentru construcția viorilor fiind paltinul creț, ce există în Munții Gurghiului, și molidul de altitudine, care se găsește numai în Munții Carpați și în Munții Pădurea Neagră.
Recunoaștere internațională
În urmă cu 20 de ani, Vasile Gliga a trimis prima vioară la un concurs în orașul Cremona din Italia, cunoscut ca Orașul Artei și al Muzicii datorită marilor făuritori de viori, iar cei mai renumiți lutieri de acolo au apreciat calitatea paltinului românesc și au inclus astfel în catalogul celor mai renumiți producători de viori și vioara lui Gliga, care acum se află pe locul 11 în lume. La ora actuală la Gliga se produc în jur de 30. 000 de viori, viole, violoncele și contrabași pe an.
Datorită calității, viorile Gliga au ajuns să fie exportate în toată lumea, astfel că 95% din producția totală de viori plecă peste hotare. Viorile Gliga sunt foarte apreciate și recunoscute atât în Europa, cât și peste ocean, acolo unde este stabilit și fiul lui Vasile Gliga, acesta fiind cel care a creat o rețea de distribuție pentru viorile Gliga.
Viorile și violoncelele produse la Reghin de firmele lui Gliga participă la tradiționalele târguri și expoziții de profil de la Frankfurt, Cremona sau Paris.
Fabrica din Reghin se poate vizita de cei interesați, existând și un ghid care face turul fabricii. Ca punct de reper, Fabrica de viori Gliga este situată pe strada Pandurilor numărul 120, la intrarea în oraș dinspre Toplița, DN 15 fiind șoseaua ce trece chiar prin fața firmelor Gliga.
