Naturaleţea și simplitatea vieții la sat
În comuna Vătava, aflată la aproximativ 20 de kilometri de orașul Reghin, majoritatea localnicilor își câștigă existența cu ajutorul agriculturii și a animalelor crescute pentru carne.
Comuna Vătava se întinde pe o suprafață de 16942 de hectare, are o populație de 1961 de locuitori care conviețuiesc în 984 de locuințe, iar tinerele generații au ocazia să învețe în cadrul a trei grădinițe și trei scoli.
Amplasarea comunei Vătava
Comuna Vătava este formată din trei sate, Vătava, Râpa de Jos şi Dumbrava. În trecut, dar chiar și acum, la unii localnici bătrâni, satul Vătava mai este cunoscut și sub denumirea de Râpa de Sus.
Amplasarea comunei este pe Valea Râpii, care este un afluent al râului Mureş. Se află la extremitatea nord-vestică a judeţului Mureş şi se învecinează la vest cu satul Gledin şi satul Sebiş, la nord cu Judeţul Suceava, la est cu satul Deda-Bistra şi Pietriş iar la sud cu satele Morăreni şi Maioreşti.
Activitățile localnicilor
Printre activităţile specifice acestei zone din care își câștigă traiul localnicii, se numără ţesutul, cusutul, olăritul şi sculptura în lemn. Principalele activităţi economice ale comunei sunt: cultivarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor, comerţul, prelucrarea materialului lemnos, producţia de mobilier şi uşi interioare și creşterea găinilor pentru ouă.
Cei care doresc să investească în această zonă, au diferite avantaje printre care se numără materiile prime ieftine, taxe și impozite mici și forță de muncă disponibilă.
Obiectivele turistice care pot fi vizitate în această zonă sunt cătunul Herța, cabane turistice, păstrăvării și vârful Poiana Tomii care are o altitudine de 1469 de metri.
Pe lângă muncă, sătenii se mai și distrează
Anual, sunt organizate evenimente locale printre care Târgul de Primăvară la data de 23 Aprilie, Târgul de toamnă la data de 26 Octombrie și Târgul de la Podășel la data de 25 Iunie.
În nordul comunei, pe vremuri exista cetatea dacică de la Rîpa. Această cetate a putut fi văzută până în secolul XVII, fiind utilizată la începutul primei domnii a lui Petru Rareş, domnitorul Moldovei de acesta. Din cauza ca a fost construită din pământ şi lemn, s-a degradat în timp, iar unii localnici vârstnici îşi mai amintesc de urmele puţului cetăţii care mai exista la începutul secolului XX.
Numele de Vătava vine de la culmea Vătava, care se află în nordul teritoriului.
Satele Rîpa de Sus (Vătava) şi Rîpa de Jos sunt atestate documentar în anul 1332, iar satul Dumbrava este atestat documentar în anul 1393.
