Satul ardelean așa cum era odinioară
Muzeul de Etnografie de la Reghin s-a născut din dorința de a oferi celor care îl vizitează posibilitatea de a putea cunoaște viața de la țară cu multiplele sale aspecte populare.
Muzeul se află pe strada Vânătorilor numărul 51, accesul făcându-se din drumul european E 578 Reghin - Toplița. Clădirea care adăpostește muzeul a fost construită în anul 1892, inițial a fost folosită drept casă de locuit apoi ca școală profesională și, în cele din urmă, muzeu. Aceasta este înscrisă în lista Monumentelor Istorice și de Arhitectură din România.
Anton Badea – omul care a pus bazele muzeului
Cel care a pus bazele acestui muzeu a fost etnograful Anton Badea, care a început achiziționarea de obiecte vechi începînd cu anul 1960. De-a lungul timpului, acesta a adunat atât obiecte de uz casnic, unelte, piese de interior, dar și obiecte și instalații din exteriorul unei gospodării. Astfel, pornind de la doar 64 de obiecte de artizanat, cu care a început să funcționeze, muzeul a ajuns să dețină la ora actuală 8.000 de exponate. Aria de cercetare a Muzeului Etnografic Reghin nu se încadrează doar în limitele județului, ci le depășește, astfel sunt în cercetare 604 localități din județ și 300 de localități din județele limitrofe.
Aspectele materiale și spirituale ale satului de odinioară
Obiectele expuse sunt împărțite în patru expoziții cu caracter permanent, într-o expoziție în aer liber și în alte 250 de expoziții temporare ce se organizează atât în țară, cât și în străinătate. Cele mai multe obiecte provin de pe Valea Mureșului Superior, Valea Gurghiului și o parte a Câmpiei Transilvaniei.
În cadrul expoziției permamente intitulată ,,Unelte și tehnici populare de pe Valea Mureșului Superior și Câmpia Transilvaniei” sunt expuse cele mai reprezentative piese din partimoniul muzeului. Ele sunt legate de ocupațiile de bază, meșteșuguri, ceramică și arta populară, toate în interiorul a patru săli.
Expoziția în aer liber a muzeului se desfășoară pe o suprafață de un hectar și are reprezentate 14 așezări, instalații tradiționale și o biserică, toate acestea formând imaginea unui sat. În cele două case ţărăneşti sunt amenajate interioare tradiţionale, iar biserica este sfinţită şi funcţională. Tot în cadrul expoziției în aer liber se organizează diverse programe culturale, cele mai elocvente fiind târgurile meșteșugărești unde meșterii populari din zonă își prezintă fiecare exponatele, de la picturi pe sticlă, broderii manuale, țesături, olărit până la obiecte din lemn și chiar instrumente muzicale (Reghinul este numit și orașul viorilor, aici existând două fabrici de instrumente muzicale).
Toate piesele de patrimoniu sunt depozitate corespunzător normelor de conservare, iar în funcţie de spaţiu s-a realizat tipodimensionarea, tehnica de depozitare care presupune gruparea bunurilor culturale potrivit cu natura materialelor din care sunt făcute cu tipul morfologic și cu formatul acestora.
Muzeul de Etnografie Reghin își are deschise porțile de marți până duminică, între orele 9.00 și 17.00, lunea fiind închis.
