Comuna Deda
Un loc al întâlnirii oamenilor de la munte cu cei de la deal
Comuna Deda este situată pe Valea Superioară a Mureșului, pe drumul național DN 15, în nord-estul județului Mureș, la poalele munțiilor Călimani din lanțul muntos al Carpaților Orientali. Datorită așezării teritoriale a aceasteia, comuna a devenit în timp un important nod feroviar, aici făcându-se legătura dintre magistrala care trece prinTârgu-Mureș cu magistrala Brașov – Miercurea Ciuc - Dej.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna Deda are în componența sa următoarele localități: Deda, Deda Bistra, Filea, Pietriș Vale. Populația comunei Deda este de aproximativ 4 200 de locuitori, numărul acestora fiind în continuă scădere din cauza migrației forței de muncă și a declinului economic.
Relieful comunei Deda se situează între 500 metri și 2100 metri (Varful Pietrosul Călimanilor, Munții Calimani – 2100 m) și este reprezentat de dealuri subcarpatice, depresiune, luncă și munți.
Datorită caracteristicilor reliefului preponderent de păduri de foioase și a climei propice, în general umedă, în comuna Deda sunt prezente următoarele specii de animale sălbatice: cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, ursul brun, lupul, vulpea, iepurele sălbatic, râsul, jderul, vidra.
Obiectivele turistice ale acestei comune sunt: Rezervația peisagistică a Parcului Natural Defileul Mureșului, Vârful Scaunul Domnului (1381 metri), Muzeul de Artă Populară, Monumentul Vasile Netea.
Opinia localnicei din Deda, Bîndilă Jenica despre Târgul de la Podășel
„Am umblat de micuță la Târgul de la Podășel. Mergeam împreună cu familia și fișiorii din sat la Târgul de Rusale, care îmi amintesc și acum că se ținea miercurea. Erau șatre de unde fișiorii ne cumpărau o turtă dulce mare în formă de inimioară ce avea o oglindă în mijloc. Care eram curtate de fișiori primeam cadou bumbuști (broșe) și brățări. Ca să fim plăcute de fișiori și invitate să jucăm (n.r. să dansăm), mamele ne ajutau să ne aranjăm. Îmi amintesc că toți care mergeam acolo eram îmbrăcați în costume populare. Fetele purtau o pălărie din rișcă sau jiluituri (n.r. material prelucrat prin împletire), înflorată cu pitele (n.r. petale din material) de mătăsuri, iar în mijlocul fiecărei flori mama ne cosea câte o floare din mărgele”.
