Cele mai renumite teatre lirice din lume - Opera Garnier din Paris, Opera de Stat din Viena, Opera din Sydney, Metropolitan Opera - şi-au căpătat reputaţia cu spectacole remarcabile, voci inconfundabile pe afişe şi spectacole dirijate de cei mai renumiţi muzicieni. Aşa s-a întâmplat şi cu opera bucureşteană.
Unul dintre simbolurile artistice şi monumentale ale Bucureştilor, Opera Naţională Bucureşti, îşi leagă numele de compozitorul George Enescu, de Hariclea Darclée, cea care a susţinut înfiinţarea Operei Române în 1921, de tenori de renume ca Ludovic Spiess sau Dorin Teodorescu, baritonul Nicolae Herlea, basul Pompeiu Hărăşteanu, sopranele Ileana Cotrubaş şi Angela Gheorghiu.
Cea mai importantă scenă a muzicii lirice româneşti, Opera Naţională Bucureşti, a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet.
A fost construită pentru două ample manifestări internaționale: al treilea Congres Mondial al Tineretului (25-30 iulie) și al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților (2-14 august).
Inaugurarea actualei instituţii a avut loc la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul „Dama de pică”, operă de Piotr Ilici Ceaikovski, însă Compania Opera Română avusese premiera absolută cu „Lohengrin”, sub bagheta lui George Enescu, în 1921.
O clădire simbol a Bucureştilor
Arcadele monumentale, basoreliefurile de pe faţada clădirii şi statuia lui George Enescu din parc sunt elemente distinctive pentru Opera Naţională Bucureşti, care funcţionează într-o clădire clasată pe lista monumentelor istorice din București cu codul B-II-m-B-19004.
Fațada clădirii are un portic cu 3 arcade monumentale. Statui cu patru muze sunt decoraţiile de la intrare, iar publicul are acces prin trei uși. Holul a fost construit pe două niveluri. Foaierul Galben are o capacitate de maxim 200 locuri şi aici au loc, ocazional, spectacole.
Sala de spectacole are formă de potcoavă. Scena - 24 de metri lățime, 20 de metri adâncime și 30 metri înălțime. Un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit domină sala.
În Muzeul Operei de la ultimul etaj sunt expuse costume din spectacole reprezentative, partituri, fotografii.
Tot pe fațada clădirii au fost montate două basoreliefuri: o scenă de operă (realizată de sculptorii Zoe Băicoianu și Boris Caragea), şi zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad).
În ultimii ani, prescurtarea ONB s-a legat de scandalul care i-a avut în prim-plan pe coregraful Johan Kobborg şi balerina Alina Cojocaru, scandal care s-a încheiat cu plecarea artiştilor de la Operă.
Renato Zanella este cel care a preluat Baletul în august 2016, iar dirijorul Marcelo Mottadelli a avut atribuţii de director artistic până în 2017.
Andrei Şerban a deschis stagiunea 2017-2018, la Opera Naţională Bucureşti, cu spectacolul „Don Giovanni”, de Wolfgang Amadeus Mozart.
Directorul interimar al ONB este Ștefan Ignat.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
