În această vară, descoperim așezările germane din Basarabia într-o captivantă expoziție de fotografie, la Muzeul Țăranului Român (MȚR).
Expoziția „Așezările germane din Basarabia (1814 – 1940)” aduce în sala Foaier a MȚR istoria minorității germane din Basarabia, istorie reprimată și uitată în perioada sovietică și redescoperită în zilele noastre.
E timpul, așadar, pentru o poveste în imagini, care ne poartă într-un trecut de care unii dintre noi nici nu aveau habar. Asumarea Basarabiei nu înseamnă numai mesaje scrise pe zidurile clădirilor din oraș, ci și cunoaștere.
Iată despre ce e vorba în această expoziție care va rămâne deschisă la Muzeul Țăranului Român din București între 9 iulie și 31 august:
Expoziția „Așezările germane din Basarabia (1814 – 1940)” transpune în fotografii de mari dimensiuni istoria așezărilor germane din Basarabia.
În urmă cu 200 de ani, țarul Alexandru I invita coloniștii germani să se stabilească în teritoriul de lângă Marea Neagră, pe atunci recent cucerit de la otomani, unde le promitea libertate și drepturi de proprietate.
De-a lungul istoriei de 125 de ani a așezărilor, germanii au dezvoltat în Basarabia o comunitate prosperă, autonomă și cu o etică profund religioasă. Ca minoritate, într-o varietate diversă de comunități etnice și religioase, au conviețuit cu moldoveni, ruși, ucraineni, bulgari, evrei și alte grupuri etnice, într-o vecinătate liniștită.
În anii Primului Război Mondial, germanii basarabeni au scăpat, ca prin minune, deportării în Siberia, iar în 1918 Basarabia ajungea sub suveranitate română, ceea ce a asigurat inițial supraviețuirea minorității, dar nu fără reduceri drastice în afacerile și cultura germanilor.
Apoi, în 1940, în urma „Pactului Hitler-Stalin”, etnicii germani au fost mutați în număr mare de către ofițerii SS și NKVD, în Polonia ocupată. La începutul anului 1945, au fost nevoiți să fugă și să își creeze o nouă viață în Germania divizată.
O expoziție de interes
Din 2010, expoziția a fost prezentă în mai multe orașe din Europa de Sud-Est, în Republica Moldova, în Ucraina și în România, trecând prin Chișinău, Odessa, Cernăuți, Sibiu sau Galați.
În Germania a putut fi văzută, printre altele, în orașe ca München, Stuttgart, Hanovra, Ulm, Bonn, Düsseldorf, Berlin.
În 2013, fotografiile erau expuse în Statele Unite, unde mulți basarabeni germani au emigrat după 1870.
În Republica Moldova și Ucraina, dar și în România, expoziția a trezit un mare interes, deoarece istoria minorității germane a fost reprimată și uitată în perioada sovietică și descoperită din nou astăzi, în cadrul schimbărilor din Europa.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 31 august 2015, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.
Un vernisaj, un film
De reținut este și faptul că, în seara vernisajului, pe 9 iulie, la Studioul Horia Bernea de la MȚR, va rula filmul documentar „Exodul de pe Dunăre”, în regia lui Péter Forgásc.
Filmul de 60 de minute, din 1999, distins cu mai multe premii internaționale, se bazează pe materialul documentar descoperit în moștenirea lăsată de ungurul Nándor Andrásovits, căpitanul vaporului cu aburi „Regina Elisabeta”, care naviga pe Dunăre, și, în același timp, un pasionat cineast amator.
În iulie 1939, el a transportat pe vaporul său mai multe sute de evrei refugiați din Viena și Bratislava în josul Dunării, spre Palestina. Mulți dintre aceștia fuseseră deja prizonieri în lagăre de concentrare și fuseseră răscumpărați de organizații evreiești de ajutorare.
În toamna anului 1940, în portul Galați, a primit la bord 600 de coloniști germani pe care i-a transportat în sens invers, spre lagărul de repatriere din Semlin/ Zemun de lângă Belgrad. Mai târziu, au urmat și alte astfel de transporturi ale populației germane strămutate.
Căpitanul Andrásovits a filmat scene din viața de zi cu zi de pe vapor, în toate ipostazele ei, iar cineastul Péter Forgásc a completat peliculele autentice cu material de arhivă și cu povestiri ale martorilor, intervievând pasageri din acea perioadă.
Filmul atrage prin contrastul puternic dintre speranțele timide ale evreilor eliberați și atmosfera apăsătoare din rândul germanilor repatriați.
Eveniment organizat de Ambasada Germaniei la București.
