Perla muzeelor din București
Muzeul Națonal de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este „cel mai cunoscut”, „cel mai fascinant”, „cel mai spectaculos”, „cel mai căutat” (informație validată la o simplă căutare a cuvântului muzeu pe google), „cel mai vizitat” (potrivit Barometrului de Consum Cultural pe anul 2014). Instituția poartă numele savantului prin a cărui strădanie a fost proiectat şi construit sediul muzeului actual, în anul 1906. Grigore Antipa a fost și director al muzeului în perioada 1893 – 1944.
Muzeul se află pe locul cinci în topul celor mai frumoase muzee de istorie naturală din Europa. Este în același timp cel mai mare muzeu de acest fel din țară. Acesta deține una dintre cele mai valoroase și mai diverse colecții științifice din România, alcătuită din peste două milioane de vertebrate și nevertebrate (piese zoologice, paleontologice, de geologie-mineralogie şi etnografie mondială, unele unicat la nivel mondial), în ipostazele în care le întâlnim în natură, într-un mediu recreat care îl imită perfect pe cel natural.
În muzeu se află expus singurul schelet întreg al unuia dintre cele mai mari mamifere care au existat vreodată, înrudit cu elefantul, și anume Deinotherium gigantissimum (n.r. – animal îngrozitor - specie dispărută acum 2,5 milioane de ani), descoperit în judeţul Vaslui, în anul 1894, de către geologul Grigore Ştefănescu.
Pentru o perioadă, muzeul de la Bucureşti a fost unic în lume prin maniera de expunere modernă concepută de Grigore Antipa, nemaiîntâlnită la începutul secolului trecut.
Muzeul a fost înfiinţat în 3 noiembrie 1834, iar în sediul actual funcţionează din anul 1908. În anul 2010, expoziţia permanentă a fost modernizată, devenind una interactivă și dinamică, în care vizitatorii au acces la informații pe ecrane digitale (info-touch), documentare video proiectate pe erane de mari dimensiuni, sau căști speciale pentru ascultarea explicațiilor.
Cum a luat naștere muzeul
Muzeul a fost înființat prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ghica, în anul 1834, la inițiativa fratelui său, banul Mihalache Ghica. Primele colecții au fost donate chiar de către M. Ghica constând într-o colecţie numismatică (1.250 de monede greceşti, romane şi bizantine), câteva colecţii de minerale, păsări, mamifere, peşti, moluşte şi fosile, dar și lucrări de artă. Pe lângă exponatele de istorie naturală, în muzeu erau expuse și tablouri vechi, antichități și diverse curiozități din natură.
În anul 1837, Carol Wallenstein de Vella este numit primul conservator și director al secției de zoologie și mineralogie. Sub conducerea lui instituția dobândește un caracter predominant didactic. Până la venirea la conducere a lui Grigore Antipa (în anul 1893), muzeul este condus pe rând de Carlo Ferrerati și respectiv de Gregoriu Ștefănescu (cel care a descoperit și cea mai importantă piesă din colecțiile muzeului, scheletul Deinotherium gigantissimum).
Inaugurarea noii clădiri a muzeului în prezența regelui Carol I
În anul 1903, Grigore Antipa, în calitate de director al secției de zoologie a muzeului, transmite un memoriu primului-ministru Dimitrie Sturdza în care sublinia necesitatea amenajării unei clădiri destinate funcționării Muzeul Național de Istorie Naturală, motivând lipsa de spațiu din cauza căreia o parte dintre colecții fuseseră mutate în locuri diferite sau depozitate în cutii. Ca urmare a acestui fapt, în perioada 1904-1906 s-a construit o clădire nouă la capătul șoselei Kiseleff.
După mutarea și aranjarea colecțiilor în noua clădire, muzeul este inaugurat în 24 mai 1908, ceremonie la care asista și regele Carol I și familia regală. De asemenea, printre cei prezenți s-au numărat primul-ministru Dimitrie Sturdza, preşedintele Consiliului de Miniştri Ionel I.C. Brătianu și miniștrii Spiru Haret, Anton Carp, Vintilă Brătianu (primarul capitalei), Ion Kalinderu (administratorul Domeniului Coroanei), Anghel Saligny (preşedintele Academiei Române), Ermil Pangrati (decanul Facultăţii de Știinţe), precum și alte personalități din rândul profesorilor, oamenilor de știință și funcționarilor statului.
Denumirea „Grigore Antipa”, stabilită prin decret regal de Carol al II-lea
În anul 1933, Carol al II- lea semnează un decret prin care muzeul se va numi Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, denumire pe care o poartă și în prezent. Prin această hotărâre a fost marcată aniversarea a 100 de ani de la fondarea muzeului și 40 de ani de conducere a acestuia de către Grigore Antipa. În anii care vor urma după moartea lui Grigore Antipa, muzeul se îmbogățește cu noi colecții, clădirea muzeului este extinsă, se amenajează o sală de cursuri și conferințe și este publicat primul ghid al muzeului.
În perioada 1973-1974, muzeul organizează prima expediție condusă de Mihai Băcescu (zoolog, oceanolog, muzeolog), ocazie cu care colecțiile muzeului au fost completate cu numeroase specii de animale aduse din Tanzania.
Cutremurul din 1977 a afectat clădirea muzeului și colecțiile care se aflau în incintă, astfel că timp de opt luni acesta a fost închis. După anul 1991 au fost organizate noi expediții în Indonezia și Brazilia prin care au fost colectate exponate variate pentru îmbogățirea colecției.
Noul „Antipa”
În muzeul există o expoziție permanentă împărțită pe trei niveluri: la subsol este prezentată biodiversitatea României acoperind cele cinci bioregiuni ale țării: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică.
La parter este expusă fauna mondială aranjată biogeografic.
La etaj se află o colecție de roci şi minerale, o sală amenajată pentru insecte și una dedicată scheletelor de balenă cu cocoaşă, morsă şi narval. Impresionantă este și zona dedicată astronomiei, unde poate fi admirată o proiecţie albastră a cerului, precum și o zonă unde se află reproducerea fidelă a unui sit arheologic cu o podea de sticlă sub care se pot vedea fosile care par proaspăt descoperite. Tot pe acest nivel se găsesc spațiile interactive, precum și biroul la care a lucrat Antipa cu mai multe dintre lucrurile personale ale acestuia, (microscopul, fotografii, cărţi rare, pipa, călimara şi pana de scris); de asemenea, se află expusă o machetă a Crucişătorului Elisabeta la bordul căruia Antipa a condus prima expediţie ştiinţifică.
Muzeul a fost închis pentru renovare și modernizare a expoziției permanente în ianuarie 2009 și redeschis publicului în septembrie 2011. Muzeul a fost dotat cu tehnologie modernă și a suferit o transformare totală (cinci săli pentru proiectarea de documentare, 66 de infotouch-uri, proiecții 3D, plasme și sisteme interactive de prezentare a exponatelor, săli multimedia și spații amenajate ca laboratoare destinate demonstrațiilor și experimentelor științifice la care vizitatorii pot asista).
Astfel, muzeul a amenajat și o peșteră artificială de 20 de metri lungime, o dioramă de 17 metri, precum și o proiecție digitală a unei ploi din savană. Se află, de asemenea, expuse și cinci dintre dioramele originale, create de însuşi Grigore Antipa acum un secol. În anul 2010 în colecţia muzeului au intrat și piese noi printr-o donaţie.
În prima lună de la redeschidere, circa 60.000 de vizitatori au trecut pragul muzeului (dintre care peste jumătate copii și studenți), număr care a fost înregistrat anual, în perioada 2000-2009. Estimările pentru viitor sunt de circa 250.000 vizitatori anual.
În afara expoziției permanente, muzeul găzduiește periodic și expoziții temporare diverse (de exemplu: expoziția de fotografie „Luminile Nordului”, „ZooMonetar” – fauna lumii pe bancnote şi monede, „Țesături periculoase”- expoziție de păianjeni și scorpioni, „Lumea fluturilor”, „The human body” etc.)
O vizită la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” reprezintă o captivantă călătorie în timp și spațiu, menită să satisfacă setea de cunoaștere a vizitatorului și să contureze o mai bună percepție a universului în care trăim.
Mijloace de transport:
- metrou (magistralele M2 si M3): stația Piața Victoriei
- autobuz: liniile 182, 300, 783, 784;
- tramvai: liniile 20, 24, 34, 46
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
