Muzeul Palatul Voievodal - Curtea Veche
Locul de unde Vlad Țepeș a condus țara și unde Mihai Viteazul a ridicat steagul luptei atiotomane
Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche este cel mai vechi monument feudal din București. A fost întemeiat de Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului XIV, pe strada Franceză nr. 25-31. Foarte mulți domnitori au condus țara din acest loc, fiecare aducând câte o schimbare sau consolidând palatul. Astăzi este un muzeu care păstrează elemente datând din secolele XIV - XIX.
Curtea Domnească a fost întemeiată la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Mircea cel Bătrân. Construcția avea fundația de cărămidă și o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați.
Ajuns la domnie în anul 1458, Vlad Țepeș consolidează vechea construcție cu ziduri de piatră și o extinde, aceasta ajungând la aproximativ 700 de metri pătrați. Curtea Domnească era acum compusă din Palatul Voievodal, Biserica Buna Vestire, case cu saloane de recepții, cancelarii domnești, grajduri și grădini.
În cancelaria Curții Domnești, pe 20 septembrie 1459, a fost emis documentul care atesta pentru prima dată numele de București.
Mai târziu, domnitorul Mircea Ciobanul transformă Curtea Domnească într-un palat cu pivnițe vaste. În acest palat, Mihai Viteazul a ridicat steagul luptei atiotomane.
Secolele XVII și XVIII
De-a lungul timpului, au mai amenajat, înfrumusețat și reconstruit domnitorii Grigore Ghica și Gheorghe Duca, dar adevărata strălucire se spune că i-a fost dată de domnitorii Constantin Brâncoveanu și Șerban Cantacuzino.
Șerban Cantacuzino a ridicat un palat pentru soția sa, iar într-un colț al grădinii a construit o casă pentru familia lui, în stil italienesc.
Constantin Brâncoveanu a construit loggia, foișoarele din față, dotările interioare, clădirile din zid pentru garnizoană, incinta cu trecere prin peretele de cărămidă, a adăugat un etaj nou, iar sala tronului a fost extinsă la aproximativ 300 de metri pătrați.
Întreaga Curte Domnească a ajuns la aproximativ 25.000 de metri pătrați și adăpostea instituțiile centrale ale țării: Sfatul, Logofeția, Vistieria, Spătăria și Vornicia.
Palatul s-a degradat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din cauza mai multor incendii, cutremure, dar și jafuri. Prin urmare, domnitorul Alexandru Ipsilanti hotărăște ridicarea unei noi curți domnești pe Dealul Spirii, deoarece era mult mai ieftin să construiască o altă curte domnească decât să o restaureze pe cea existentă.
Arhitectura
Curtea Domnească este imposibil de încadrat într-un stil, deoarece construcția s-a extins și s-a refăcut de foarte multe ori de-a lungul timpului. Doar contribuția lui Brâncoveanu poate fi încadrată în stilul brâncovenesc.
Accesul se făcea prin două porți. Prima poartă era amplasată la intersecția străzii Smârdan cu strada Halele și a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului: Poarta de Sus, Turnul dinspre Nemți și Clopotnița Domnească. De asemenea, era prevăzută cu un turn de pază. A doua poartă era situată în locul în care începe strada Moșilor și se numea Poarta de Jos.
Curtea Domnească era în întregime din piatră, iar scara principală din interior era construită din marmură. Avea săli mari cu bolte. Una dintre săli avea în mijloc un rând de coloane, în alta se țineau Divanul și ospățurile, iar celelalte săli erau odăi de audiență, din care se intra în apartamentul domnului și în odăile doamnei.
Monument istoric și muzeu
Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche a fost inaugurat în anul 1972. Este cel mai vechi monument feudal din București. Astăzi, regăsim reședințele domnești, metode tehnice de construcție, fragmente din sistemul de alimentare cu apă, baia turcească a palatului, decorațiuni arhitectonice exterioare, geometria interioară inițială, picturi murale, pietre funerare, toate datând din secolele XIV – XIX, dar și fundația cetății, datând din secolul XIV.
Acces: Metrou Piața Unirii
RATB: 14, 21, 40, 232, 104, 178
