Biblioteca de piatră a României
Muzeul Național de Geologie, situat pe șoseaua Kiseleff în Piața Victoriei într-o clădire impunătoare de la începutul secolului XX, adăpostește atât colecții mineralogice, petrografice și de fosile, cât și reconstituiri ale unor viețuitoare dispărute de sute de milioane de ani.
Echipa muzeului, formată din cercetători geologi, s-a asigurat ca vizitatorii să poată observa și istoria Pământului în secția de stratigrafie și să fie uimiți la vederea exponatelor cu forme și culori ciudate sau fluorescente.
Istoric
În urma semnării decretului regal de înființare a Institutului Geologic în 1906 de către regele Carol I a luat naștere clădirea actualului Muzeu Național de Geologie din București. Finalizată în 1908 după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, construcția în stil neobrâncovenesc constituia sediul institutului unde erau desfășurate activități de cercetare și erau expuse pentru public colecții de roci și minerale.
Iuliu Moisil (1859-1947) a fost bibliotecarul Institutului Geologic și primul custode al colecțiilor până în 1931 când s-a retras la Năsăud, fiind înlocuit în mod succesiv de tineri geologi ca Victor Papiu, Gheorghe Murgeanu sau Grigore Răileanu. În 1964, custodele Alexandru Semaka (1924-1970) începe un demers în vederea creării unui muzeu național pentru valorificarea colecțiilor ce este urmat de reinventarierea pieselor, reorganizarea lor tematică și de adăugarea de piese noi prin schimburi cu alte instituții de profil.
Această inițiativă a fost amânată din cauza bombardamantelor și a cutremurelor, îndeosebi a celui din 1977, ce au zdruncinat puternic structura clădirii. Lucrările de consolidare și renovare începute în 1983 au respectat stilul inițial al clădirii, arhitecții ghidându-se după fotografii vechi. Inaugurarea Muzeului Național de Geologie a avut loc în aprilie 1990.
Tezaurul științific al Muzeului Național de Geologie
Muzeul deține la ora actuală aproximativ 85.000 de eșantioane, majoritatea însă aflându-se în depozite, fiind folosite în scopuri științifice. Dintre cele 45.000 de piese din domeniul mineralogiei, petrografiei și zăcămintelor naturale, doar 6.000 sunt expuse în muzeu, iar dintre cele 25.000 de piese din domeniul paleozoologiei și paleobotanicii, numai 1.730 sunt aduse în atenția publicului.
Muzeul pune la dispoziție 22 de săli organizate pe trei niveluri în 14 expoziții de bază. La subsol se află sălile dedicate cu predilecție specialiștilor, având tematica „Geologia României”, unde colecțiile petrografice corespund unităților geotectonice majore. La același nivel poate fi admirat spectacolul de culori generat de mineralele fluorescente sub lumină ultravioletă.
Cea mai veche sală (încă din 1908), și anume cea de „Colecțiuni”, se află la parter și expune vizitatorilor renumitele „flori de mină” aduse din zona Banatului, Maramureșului și Apusenilor. Florile de mină, spre deosebire de restul rocilor, au un aspect estetic deosebit datorită combinațiilor de minerale din care sunt formate și a culorilor și formelor lor aparte. Exponate ciudate adunate din toată lumea pot fi văzute în sălile de mineralogie, iar reconstituiri ale dinozaurilor, reptilelor și ale altor viețuitoare de mult dispărute sunt afișate în locul fostei biblioteci.
Istoria Pământului și evoluția sa geologică cu exemplificări din teritoriul României sunt prezentate în secția de stratigrafie de la etaj.
Informațiile fascinante puse la dispoziție
Muzeul oferă posibilitatea de a vedea flori de mină, minerale rare și sute de specii paleontologice ce au fost descrise prima dată în lume, aici, în România. Sunt expuse exemplare dintre cele mai vechi roci, de 1.9 miliarde de ani, și din roci ce conțin cele mai vechi rămășițe de viață. Dinozaurii în mărime naturală sunt reproduși după modelul „Dinozaurilor Pitici din Țara Hațegului”.
Dinamica externă a Pământului poate fi înțeleasă prin expoziția de la parter ce explică de la procesele de formare ale peșterilor până la cele ale peisajelor geomorfologice. La etaj este explicată dinamica internă a Pământului acoperind subiecte ca vulcanismul, orogeneza și cutremurele.
Institutul Geologic deține o litotecă cu eșantioane de foraj de pe teritoriul României depozitate în peste 55.000 de sertare, câteva dintre ele (executate la mii de metri sub pământ) fiind expuse și în muzeu.
Personalul științific al muzeului este într-un continuu proces de popularizare a colecțiilor prin organizarea de programe și activități educative destinate publicului larg. La începutul anului școlar 2014, au fost organizate programe educaționale pentru copii din clasele I-V cu tematici ca „Cum să construiești un dinozaur”, „Pământul - ca o ființă vie”, „Preistoria pe înțelesul copiilor”, „Epoca de gheață” sau „Fosilele subsolului orașului București”. Din 2015 până în prezent au fost organizate și evenimente științifice, precum proiectul „Microcosmos”, seminarul „Tehnici de analiză termică și calorimetrie aplicate în captarea și stocarea CO2”, „Ziua Pământului e în fiecare zi”, expoziția „Rocile se destăinuie prin feeria luminilor la Muzeul Național de Geologie” sau „Aripi peste timp”. De asemenea, sunt organizate activități pentru copii și pe perioada vacanței de vară. Mai mult, organizează sesiuni informative lunare având ca subiect „Ce știm și ce nu știm despre cutremur” unde putem afla ce metode de precauție să adoptăm în caz de cutremur și ce anume înseamnă un cutremur.
Cu ce plecăm de la Muzeul Național de Geologie?
După îmbogățirea semnificativă a cunoștințelor, vizitatorii muzeului au ocazia să plece și cu un suvenir, fie achiziționat din cadrul frecventelor expoziții temporare de cristale, fie din magazinul de suveniruri al muzeului. Acestea pot fi bijuterii din pietre prețioase și semiprețioase, minerale, fosile, lucruri făcute din ceramică și multe alte obiecte inedite. Muzeul Național de Geologie se află într-un loc în care se poate ajunge fără efort coborând fie la stația de metrou Piața Victoriei, fie la stațiile de tramvai (24, 42, 45, 46) sau de autobuz (205, 300, 381, 783) Piața Victoriei.
Mijloace de transport:
- metrou: stația Piața Victoriei
- autobuz: liniile 300, 381, 783 stația Piața Victoriei
- tramvai: liniile 24, 42, 45, 46 stația Piața Victoriei
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
