Tudor şi Paraschiva Arghezi au trăit aproape 40 de ani în lunca de la „Mărţişor”. Pe locurile unde demult creşteau „gherghinari” (prima plantă care înflorea la începutul primăverii şi de care se agăţau mărţişoare pentru a aduce roade bune), poetul „cuvintelor potrivite” a construit o casă în culorile şnurului alb şi roşu. Casa are acoperişul roşu şi pereţii albi, iar în interior balustrada scării este tot roşie.
Casa are parter şi etaj, în total 18 camere plus dependinţe, construită după planurile lui Arghezi. Ce găsiţi aici este o colecţie cu mobilier, cărţi, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880 – 1967).
Alături se află tipografia lui Arghezi, unde sunt expuse volume, documente, reviste şi imagini din istoria familiei şi a „Mărţişorului”. În orice anotimp aţi merge la “Mărţişor”, peisajul este splendid. Toaca din fier de la uşă vă va anunţa vizita. O alee lungă, o livadă, aţi ajuns. În curtea casei, sub un nuc bătrân sunt mormintele proprietarilor Tudor şi Paraschiva Arghezi.
În 1926, terenul (17.250 metri pătraţi) casei lui Arghezi se afla în vecinătatea închisorii Văcăreşti, pe dealul Piscului.
În biroul poetului sunt o bibliotecă, bastonul cu care s-a plimbat prin Bucureşti, papucii și ceașca de cafea. Ochelarii scriitorului, un toc de scris au rămas pe masă. Deasupra patului de fier este atârnată o icoană veche. Ultimele versuri ale lui Arghezi, dedicate soţiei, sunt înrămate aici: „Mă chemi din depărtare și te ascult/ N-am să te fac, pierduto, să mă aștepți prea mult”.Poetul s-a stins la 11 luni după moartea Paraschivei, în 1967.
Casa are parter şi etaj, în total 18 camere plus dependinţe, construită după planurile lui Arghezi. Ce găsiţi aici este o colecţie cu mobilier, cărţi, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880 – 1967).
Alături se află tipografia lui Arghezi, unde sunt expuse volume, documente, reviste şi imagini din istoria familiei şi a „Mărţişorului”. În orice anotimp aţi merge la “Mărţişor”, peisajul este splendid. Toaca din fier de la uşă vă va anunţa vizita. O alee lungă, o livadă, aţi ajuns. În curtea casei, sub un nuc bătrân sunt mormintele proprietarilor Tudor şi Paraschiva Arghezi.
În 1926, terenul (17.250 metri pătraţi) casei lui Arghezi se afla în vecinătatea închisorii Văcăreşti, pe dealul Piscului.
În biroul poetului sunt o bibliotecă, bastonul cu care s-a plimbat prin Bucureşti, papucii și ceașca de cafea. Ochelarii scriitorului, un toc de scris au rămas pe masă. Deasupra patului de fier este atârnată o icoană veche. Ultimele versuri ale lui Arghezi, dedicate soţiei, sunt înrămate aici: „Mă chemi din depărtare și te ascult/ N-am să te fac, pierduto, să mă aștepți prea mult”.Poetul s-a stins la 11 luni după moartea Paraschivei, în 1967.
Motociclist, călător, parfumier, apicultor
Câteva obiecte care au aparţinut motociclistului Arghezi, ochelarii cu curele de piele şi tolba, sunt în altă încăpere. Ustensile de parfumier sunt în camera-laborator. Un șevalet, tablouri, fotografii, valiza și geanta cu care scriitorul a călătorit în străinătate, un binoclu sunt expuse aici. În camera de joacă a celor doi copii ai poetului, Mitzura și Baruțu, se păstrează tăblițele de scris, un mic ghiozdan, un pătuț plin de jucării.
La “Potigraful Mărțișor” este o mașină de înghețată, uscătoare de fructe, centrifugă pentru miere, un zdrobitor de struguri, ciubere și copăițe din lemn, o clocitoare. Tot aici sunt câteva „Bilete de papagal”. Singura carte tipărită aici, „Drumul cu povești”. Mitzura, fiica lui Arghezi, îmi spunea în urmă cu trei ani că aceasta nu s-a vrut o carte de familie, cu toate că are ilustraţii semnate de ea şi a fost redactată de fratele ei, Baruţu. “Aşa s-a întâmplat”.
În 1966, Arghezi donează statului întreaga proprietate a „Mărțișorului”, cu condiția ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, „Mărțișorul” devine Casă memorială, patronată de Muzeul Literaturii Române.
Muzeul Memorial „Tudor Arghezi”, Mărțișor 26, Program: luni: închis; marți-duminică 10.00 - 17.00, Tel: 021.332.59.00
La “Potigraful Mărțișor” este o mașină de înghețată, uscătoare de fructe, centrifugă pentru miere, un zdrobitor de struguri, ciubere și copăițe din lemn, o clocitoare. Tot aici sunt câteva „Bilete de papagal”. Singura carte tipărită aici, „Drumul cu povești”. Mitzura, fiica lui Arghezi, îmi spunea în urmă cu trei ani că aceasta nu s-a vrut o carte de familie, cu toate că are ilustraţii semnate de ea şi a fost redactată de fratele ei, Baruţu. “Aşa s-a întâmplat”.
În 1966, Arghezi donează statului întreaga proprietate a „Mărțișorului”, cu condiția ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, „Mărțișorul” devine Casă memorială, patronată de Muzeul Literaturii Române.
Muzeul Memorial „Tudor Arghezi”, Mărțișor 26, Program: luni: închis; marți-duminică 10.00 - 17.00, Tel: 021.332.59.00
