Opera Națională este unul dintre cele mai populare monumente istorice ale Capitalei și se poate mândri cu o istorie aparte. Este cel mai mare teatru liric din țară și face parte din cele 4 opere pe care le are România (celelalte 3 fiind la Cluj, Iași și Timișoara).
Începând cu septembrie 2019 și până la final de an, vor fi puse în scenă o serie de spectacole fantastice și legendare, atât de operă, cât și de balet. Înainte să vă prezentăm 10 dintre cele care ne-au atras atenția, vă ivităm la o scurtă „plimbare” prin cotloanele timpului.
Compania lirică română din București
Capitala noastră a avut o companie lirică încă din 1885. Dirijor era George Stephănescu, iar repertoriul era unul bogat, cu muzicieni talentați care au devenit cunoscuți internațional.
La acea vreme, compania nu avea un sediu stabil, iar multe dintre spectacolele puse în scenă se țineau la Teatrul Național de pe Calea Victoriei (clădire distrusă apoi la bombardamentele din august 1944).
N-au existat fonduri pentru a-și continua activitatea, așa că la 1902 trupa s-a desființat. La câțiva ani distanță, în 1919, va lua naștere „Societatea lirică”, instituție care va aparține statului, începând cu 1921, sub numele de Opera Română.
Spectacolele de operă deveniseră o necesitate culturală în oraș, iar cel care a inaugurat Opera a fost un eveniment în sine: pe 20 decembrie, 1921, sub bagheta lui George Enescu, s-a jucat opera „Lohengrin” de Wagner.
Teatrul de Operă și Balet
Până în anul 1953, nu a existat un sediu special conceput pentru spectacolele jucate în cadrul operei. Totul s-a schimbat atunci când s-a construit, sub îndrumarea arhitectului Octav Doicescu, actualul sediu al Operei Naționale București, numit atunci Teatrul de Operă și Balet.
Fondatorul instituției a fost compozitorul și dirijorul George Stephănescu, al cărui bust se poate vedea în prezent în fața clădirii, privind spre intrare.
Opera a fost inaugurată abia pe 9 ianuarie 1954, cu „Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, urmat de o a doua reprezentație (pentru publicul larg), în 12 ianuarie. La 10 ianuarie 1954, balerinii Operei prezentau și ei primul lor spectacol în noul sediu, cu „Coppélia” de Léo Delibes.
Opera Națională București
Clădirea Operei din prezent, situată între Calea Plevnei și Biserica Sfântul Elefterie, are o capacitate de 952 de locuri. Fațada clădirii poartă trei arcade pe care regăsim patru muze și două basoreliefuri (unul care înfățișează o scenă de operă, iar celălalt, zborul unor balerini).
Sala de spectacole are formă de potcoavă și este ornată cu un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Scena are 24 de metri lățime, 20 de metri adâncime și 30 de metri înălțime.
Clădirea găzduiește și un Muzeu al Operei, poziționat la ultimul etaj. În parcul din fața Operei există și statuia marelui muzician George Enescu, o sculptură în bronz de Ion Jalea.
Ce vedem din această toamnă?
Oedipe (21 septembrie, ora 19:00)
Opera lui George Enescu, după libretul lui Edmond Fleg, îl va avea dirijor pe Tibereu Soare. Spectacolul urmează legenda lui Oedipe, predestinat să-și ucidă tatăl și să se căsătorească cu propria mamă. Opera are patru acte, timp în care privitorii vor parcurge traseul personajului principal, până când acesta se va confrunta cu propriul destin.
Nu lipsește din poveste legenda Sfinxului din Teba, cel care pune oamenii să răspundă la o singură întrebare: „cine e mai puternic decât destinul?”. Oedipe spune răspunsul corect: „Omul, omul este mai tare ca destinul”. Să fie oare așa?
Nabucco (10 octombrie și 8 noiembrie, ora 18:30)
Opera compusă de Giuseppe Verdi în 1841, pe un libret de Temistocle Solera, spune povestea lui Nabucco, regele Babilonului. Cele 4 Acte ne arată dorința poporului evreu de a scăpa de robie, dar și aroganța lui Nabucco, care-l face să se proclame Dumnezeu.
Consecințele nu lipsesc, iar regele își pierde mințile, cu riscul de a-și ucide propria fiică. Răzbunare, invidie, gelozie și iubire sunt sentimente care își găsesc rolul în poveste, pentru ca, în cele din urmă, lucrurile să se încheie într-un mod pozitiv.
Frumoasă din pădurea adormită (19 octombrie, ora 18.30)
Baletul este alcătuit dintr-un prolog și 3 acte, pus în scenă pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski. Spectacolul urmărește populara poveste, în care tânăra prințesă Aurora a fost blestemată să doarmă 100 de ani (la aniversarea ei de 16 ani), până când un prinţ o va trezi din somn cu un sărut. Așa cum spune și basmul, istorioara este una cu final fericit, care se lasă cu o mare petrecere, unde, evident, iubirea învinge.
Carmen (23 octombrie, 15 decembrie, ora 18:30)
Opera compusă de Georges Bizet, pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, este una dintre preferatele îndrăgostiților din toată lumea. La noi se joacă în regia lui Marinei Emandi Tiron, care spune: „Doresc ca spectacolul pe care îl montez să se adreseze în egală măsură sufletului şi simţurilor spectatorului. [...] Un miros de dragoste, libertate şi moarte, coordonatele esenţiale ale existenţei noastre”.
Povestea o urmărește pe frumoasa țigancă vânzătoare de țigări, Carmen, în timp ce-l seduce pe Don José, tânăr iubit sincer de Micaela. Carmen își ghicește soarta-n cărți, dar nu-i dă crezare, până la final, când destinul își urmează cursul.
Faust (26 octombrie, ora 17:00)
Muzica pentru opera în cinci acte este compusă de Charles Gounod, pe un libret de Jules Barbier și Michel Carré. Povestea dramatică este cea scrisă de Goethe și ne arată pactul nebun pe care l-a făcut doctorul Faust cu diavolul, Mefisto, pentru a fi din nou tânăr. Niciun gest nu este lăsat fără plată, iar Faust va suporta consecințele.
Lacul lebedelor (30 octombrie, ora 18:30)
Baletul realizat după muzica lui Ceaikovski, pe o coregrafie care-i aparține lui Gheorghe Iancu, inspirată de originala coregrafie concepută de Marius Petipa și Lev Ivanov, este unul dintre cele mai populare și de succes din lume. Cele 4 acte urmează un basm extrem de cunoscut – legenda unor prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău. Așa cum probabil te-ai fi așteptat, doar iubirea unui prinț le mai poate salva.
Aida (1 noiembrie, ora 18:30)
Opera în 4 acte este compusă pe muzica lui Giuseppe Verdi, bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni. Aida este o autentică dramă romantică și una dintre cele mai importante lucrări ale compozitorului. Opera a fost compusă pentru inaugurarea primului teatru muzical de la Cairo și prezintă o poveste de dragoste tragică.
Spărgătorul de nuci (24, 29 noiembrie și 11, 13, 29 decembrie, ora 18:30)
Baletul realizat după muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski, urmărește povestea lui Alexandre Dumas după basmul lui E. T. A. Hoffmann, „Spărgătorul de nuci și Regele șoarecilor”. Jucat în două acte, spectacolul se potrivește perfect cu perioada sărbătorilor de iarnă.
Tosca (20 octombrie, 6 decembrie, ora 18:30)
O operă în trei acte de Giacomo Puccini. Spectacolul prezintă o tragedie, unde frumoasa Tosca joacă rolul principal, într-o poveste încâlcită, cu multă gelozie, răzbunare, dar și iubire. Opera este în italiană, dirijată de Tiberiu Soare.
Liliacul (21, 22, 28 decembrie, ora 18:30)
Este spectacolul care trebuie văzut înainte de revelion, deoarece acțiunea acestuia se petrece fix în această perioadă. Opereta în trei acte de Johann Strauss (fiul) spune o poveste plină de peripeții și încurcături, dar veselă, ce are loc în ultima zi a anului 1870 și în noaptea de revelion 1870-1871, în castelul austriac Weinberg.
Opera a fost inaugurată abia pe 9 ianuarie 1954, cu „Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, urmat de o a doua reprezentație (pentru publicul larg), în 12 ianuarie.
Foto: Ana Tepșanu
.jpg)
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
