X

Îi educăm sau îi dresăm?

30 Iun 2015 | scris de Aura Clara Marinescu
  •  Îi educăm sau îi dresăm?
    Autor: Aura Clara Marinescu / Părinții au venit în număr mare la întâlnirea cu dr. Speranța Farca în cadrul Serilor TDM
  •  Îi educăm sau îi dresăm?
    Autor: Aura Clara Marinescu / Librăria Humanitas, asaltată de părinți
  •  Îi educăm sau îi dresăm?
    Autor: Aura Clara Marinescu / Întâlnirea TDM la Librăria Humanitas

5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In
Aceasta a fost întrebarea serii, vineri, 26 iunie, la întâlnirea cu mamele, în cadrul evenimentului „Serile Totul despre mame”.

Despre Educație veritabilă versus dresaj s-a discutat la cea de-a optsprezecea ediție a Serilor TDM, întâlnire ce a avut loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.  Speranța Farca, psihanalist, doctor în Științele Educației și cadru universitar, ne-a oferit răspunsuri și a creionat câteva linii de urmat în educația copilului.

“Dacă ești cuminte, te joci în camera ta și nu faci gălăgie, îți cumpăr ceva frumos!” Mamele sigur au auzit sau au spus des această frază. Și mai sunt o mulțime astfel de metode de dresaj. “Ia, uite, ce frumos mănâncă fetița în parc. Tu de ce nu vrei să stai locului?” Altă tehnică de dresaj. Umilitoare pentru cei mici și nedemnă de un părinte care susține că-și educă copilul.
 
“Dresajul dezumanizează şi îndreptăţeşte reacţiile copilului în acelaşi registru: al agresivităţii brute, directe, fără elaborări specific umane. Ce ne facem însă atunci când nu mai putem decela între educaţie şi tehnici ale dresajului?”, spune Speranța Farca, invitata evenimentului.
Întâlnirea a fost una interactivă, la care au participat și invitatele (mame), unu, doi tați, câțiva bebeluși care vociferau în fundal. S-a dezbătut și problema lui NU. Cum să-i dezvățăm, cum să facem să nu-l mai ia pe NU în brațe? Aceasta a fost una dintre problemele ridicate de părinți. Aici, specialistul a venit cu un exemplu. “Copilul acționează astfel: O să fac exact cum spui tu să nu fac. Mama: Știu că n-o să fac asta, deși mama mea a făcut”. Această negare este o moștenire. “Trebuie să poți să conții în formarea independenței copilului și aceste negări”.

Greșeala e creativă
În educație, greșeala e singura creativă, spune psihanalistul. Mulți părinți nu alocă timp în a da explicații copilului, în a vorbi cu el, în a-l asculta. E mai simplu să spunem “nu”, să ne înfuriem. Copilul va fi derutat. “Singura șansă de a fi altfel a copilului este să greșească. Trebuie să valorizăm, să ne bucurăm când greșește, că a avut curajul să experimenteze ceva ce noi n-am fi gândit niciodată, astfel avem șansa de a-i explica cum e corect, cum e bine, ce e bine”, a explicat Speranța Farca.

Recompense și pedepse, apanajul exclusiv al dresajului
Recompensele țin de dresaj și îi afectează pe copii mai mult decât pedepsele. Le facem artificial. “Dacă am recompensa un copil pentru că se joacă frumos și liniștit, i-am extirpa însăși dorința de a se juca”, a spus psihanalistul.
“Uite ce copil minunat am crescut! Uite ce frumos cântă, uite câte cuvinte în engleză știe!” Un astfel de copil, obligat sau care face activitățile preferate de părinți, va ajunge să facă plăcere altora și nu va fi un copil care să facă propriile alegeri în viață, care să facă ce-i place, să fie independent. Dacă-l mai și recompensăm pentru rezultatele excepționale, de fiecare dată, el va face totul pentru că știe că la capăt e un premiu. Un copil trebuie să se bucure de lucurile pe care le face. “Fiți relaxate!”, a fost îndemnul Speranței Farca.

Grădinița, esența dresajului?
S-a discutat și problema autorității și autoritarismului. “Nu cumva grădinița este o formă de îngrădire a libertății copilului?” Răspunsul a venit prompt: “La grădiniță, nu se mai face educație de multă vreme, ci dresaj. Cu toate astea, copiii au nevoie de program, le face bine. Se obișnuiesc cu o rigoare. Cu o anumită autoritate. Nu cu autoritarismul. Acela ține de dresaj”, a mai spus dr. Speranța Farca.  Copilul are nevoie să se dezvolte printre semeni ca el, altfel va întreba de ce nu merge la grădiniță, de ce e altfel decât toți ceilalți.
 
Alegerea aparține oricum părinților și când vine vorba de tentațiile rele, de dulciuri, de țigări, de exemplu. Cum îi spunem unui copil că dulciurile din comerț îi fac rău? Noi oferim valoarea. Exemplul nostru, al părinților, va fi urmat și de copii. “Dacă eu mănânc dulciuri, e normal ca și lui să-i placă. Depinde cum îi obișnuim”, a punctat în final S. Farca.

Următoarea întâlnire cu părinții va fi în 17 iulie, la Connect Hub, de la ora 18.30. Tema atelierului este “De ce plânge Bebe?”.
 


 
Comentarii