Singurul monument istoric ortodox din orașul Reghin are o vechime de aproape 300 de ani
Situată în Reghin pe strada Măcieșului numărul 5, biserica de lemn a fost construită în jurul anului 1725 de un grup de negustori macedoneni care, venind cu negoțul prin zona Reghinului și dorind să sărbătorească Paștele, nu au găsit nicio biserică ortodoxă.
Legenda spune că aceștia au adus biserica tocmai din Moldova pentru cele aproximativ 20 de familii de iobagi români din Reghin. Din punct de vedere arhitectonic aceasta se încadrează în categoria celor cu plan treflat sau triconc, adică în formă de cruce, aparținând stilului bizantin, având înălțimea de 14 metri, lățimea de șase metri și lungimea de 15 metri.
Acest tip de biserici este unul destul de rar întâlnit în zona Ardealului, bisericile cu planul în formă de cruce fiind specific Moldovei. Un lucru inedit întâlnit la această biserică este forma celor trei abside în cinci laturi. Această tehnică constă în îmbinarea și suprapunerea bârnelor de lemn într-un anumit fel, tehnică numită popular, „coadă de rândunică”.
În interiorul bisericii se păstrează încă picturi originale în stil bizantin cu influențe din arta populară locală, care este realizată, după spusele preotului paroh, în jurul anului 1791 de către un anume pictor al vremii cunoscut ca „Toader zugravul”.
Omul care și-a pus amprenta asupra bisericii
De-a lungul timpului lăcașul a trecut prin mai multe etape de restaurare, acestea făcându-se în anii: 1760, 1857, 1957. Cea mai recentă s-a petrecut în anul 1982. În anul 1791 marele cărturar al Școlii Ardelene, Petru Maior, care a fost protopop în acea perioadă și care a slujit ca preot în această biserică, a avut cea mai mare contribuție la refacerea lăcașului de cult. E și perioada când bisericii i s-au adăugat pridvorul și clopotnița. Astfel, lăcașul este cunoscut și sub numele de Biserica lui Petru Maior.
Începând din anul 1948, atunci când a fost interzis cultul greco-catolic, biserica a fost închisă, până în anul 1982, perioadă în care aceasta a suferit o mare degradare. Obiectele de cult, icoanele și cărțile liturgice au fost predate Muzeului Județean Mureș, fiind colectate pentru a fi păstrate în condiții mai bune și de siguranță.
În anul 1982 biserica a fost redeschisă și renovată și s-a mai slujit aici timp de zece ani până când a fost terminată și dată în funcțiune biserica nouă.
Bisericuța a devenit faimoasă
Bisericuța din lemn este vizitată tot mai des de mulți turiști străini, după spusele preotului paroh Damian, acesta povestind că a avut turiști care au găsit bisericuța pe internet și au decis să vină să o vadă. Tot preotul povestește că un tânăr medic român care lucrează în Elveția, împreună cu iubita lui, a decis să se cunune în această biserică într-o seară, la lumina lumânărilor (biserica nefiind electrificată). Au fost alături de ei colegi medici din Franța, Germania, Anglia, Ungaria și Elveția și au fost foarte încântați de evenimentul ce a avut loc în vechea biserică.
De știut este faptul că nu se percepe taxă de vizitare, iar accesul se poate face zilnic, preotul fiind și ghidul bisericii.
