X

Ateneul Român

22 Dec 2016 | scris de Raluca Dobra | București
  • Ateneul Român
  • Ateneul Român

Strada Benjamin Franklin 1-3, Bucuresti 4,80 rating / 5 voturi
Review Merg.In
O rampă de lansare pentru muzică și cultură

Ateneul Român, vechi de 128 de ani, este o sală de concerte amplasată în Piața Constituției din București ce are o rezonanță acustică extraordinară și care a servit ca rampă de lansare pentru George Enescu, Clara Haskil, Ion Voicu și mulți alții. Cu un istoric remarcabil, Ateneul a găzduit, printre altele, și concerte ale faimoșilor Richard Strauss, Serghei Prokofiev și Wilhem Bakhaus.  
  
Întemeierea Ateneului Român 
Ideea de a construi un ateneu a luat naștere încă din 1865 când membrii Societății Culturale „Ateneul Român”, printre care Vasile Alexandrescu Urechia, Constantin Esarcu, Alexandru Odobescu și Carol Rosetti, au decis să construiască un edificiu închinat artelor, științei și culturii românești.
Abia în 1884 societatea a luat în primire terenul pe care este amplasat acum Ateneul – teren ce a aparținut în prealabil familiei Văcărești și care dorea construirea unui circ și a unui manej. Societatea Ecvestră Română începuse deja ridicarea manejului, drept urmare proiectul Ateneului a fost gândit astfel încât să fie folosite fundațiile deja existente – care au și dat forma circulară a clădirii.
 
Bugetul pentru construirea Ateneului Român a fost strâns prin organizarea unei loterii naționale de către Esarcu, fondatorul Societății „Ateneul Român”, în cadrul căreia au fost scoase spre vânzare 500.000 de bilete, fiecare în valoare de un leu. Sloganul acestei loterii, devenit foarte popular la vremea respectivă, era „Dați un leu pentru Ateneu”.
Tot Constantin Esarcu, la recomandarea unuia dintre cei mai mari arhitecți francezi, Charles Garnier, autorul renumitei Opere din Paris, l-a numit pe arhitectul francez Albert Galleron proiectantul principal al Ateneului Român. Din echipa acestuia au făcut parte arhitecții români Ion Mincu, Grigore Cerchez, Constantin Olănescu și Ion Cantacuzino.
 
Construirea Ateneului a avut loc în două etape. Prima etapă a avut loc între 1886 și 1889, deși în 1888 o parte din clădire a fost dată spre folosință. Atunci a fost finalizat corpul principal în care se află marea sală de concerte și cupola. Cea de-a doua etapă, între 1893 și 1897, consta în extinderea clădirii cu o nouă aripă situată spre strada Nicolae Golescu și în adăugarea unei scări monumentale (concepută de arhitectul Leonida Negrescu) la rotonda de la parter.    
 
Modificările secolelor XX-XXI       
După Primul Război Mondial, în anii 1919 și 1920, Ateneul Român adăpostea Parlamentul României și era martor al votului pentru ratificarea unirii Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu România.
În perioada 1924-1928 au avut loc lucrări de amenajare a subsolului și de reconfigurare a sălii bibliotecii. Subsolul a fost împărțit în două săli de cinema și două săli pentru expoziții, iar sala bibliotecii a fost divizată în parter și etaj.
Anul 1933 aduce o notă de reîmprospătare a interiorului sălii mari de concerte prin fresca realizată de pictorul piteștean Costin Petrescu (1872-1954). Lucrarea pictată în tehnica „al fresco” a fost inaugurată în data de 26 mai 1938. Între timp, în anul 1935, George Enescu a demarat strângerea de fonduri pentru achiziționarea unei orgi de concert, iar anul acesta, în aprilie 2015, se împlinesc 75 de ani de la inaugurarea „Orgii lui Enescu”.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944, ca și Gara de Nord, Universitatea sau Teatrul Național, clădirea Ateneului Român a fost grav afectată. Lucrările de reconstrucție ale acestuia fiind din nou finanțate de o subscripție publică, având aceeași lozincă ca și prima dată. Sistemele de ventilare și condiționare, atât ale sălii de concerte, cât și ale celor de la subsol, au fost refăcute între 1962 și 1965.
În perioada regimului comunist s-au făcut eforturi mari pentru eliminarea  amintirii monarhiei din memoria colectivă, motiv pentru care fresca și medalioanele regelui Carol I și a altor patru domnitori au fost acoperite timp de 20 de ani cu o draperie din catifea roșie, respectiv capace de lemn.
Din 1992 până în 2004, an în care Ateneul Român a fost înscris în lista Monumentelor Istorice, clădirea s-a aflat sub un amplu proiect de restaurare și consolidare, iar în 2007 a fost inclus și în lista Patrimoniului European.
 
Arhitectura
Stilul arhitectural neoclasic al Ateneului converge cu influențele arhitecturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și cu stilul eclectic, având opt coloane ionice la intrare similare cu cele ale templului Erehteion de pe Acropola din Atena. Cupola, cu o înălțime de 13 metri și prevăzută cu 20 de ferestre circulare, este construită în stil baroc.
 
La parter, în interior, se află un hol monumental ce are de jur împrejur 12 coloane dorice, iar accesul spre sala mare a concertelor, aflată la etaj, se face prin patru scări în spirală și prin scara de onoare din marmură de Carrara. Sala mare de concerte, decorată cu elemente din ștuc, impresionează prin fresca artistului Petrescu, pictată înăuntrul tamburului cupolei. Aceasta ilustrează 25 de scene din istoria românilor, întinse pe o lungime de 75 de metri și o lățime de 3 metri, oprindu-se pe părțile laterale ale scenei. Scenele parcurg perioada de la intrarea împăratului Traian în Dacia până la Ferdinand I Întregitorul și Epoca de Consolidare.
Renumele Ateneului 
Cupola grandioasă și dispunerea celor circa 1000 de locuri în stilul vechilor amfiteatre greci și romane (având 52 de loji, o lojă centrală și trei zone de parter) creează o rezonanță acustică extraordinară ce plasează Ateneul Român printre cele mai reușite clădiri de acest gen din lume. 
Au concertat aici muzicieni renumiți ca George Enescu, Dinu Lipatti, Richard Strauss, Sergiu Celibidache, Pablo Casals, Ionel Perlea, Igor Strawinsky, Clara Haskil, Ion Voicu, Serghei Prokofiev, Wilhem Bakhaus sau Eduard Wachmann.
 
Astăzi, Ateneul desfășoară activități muzicale în permanență, fiind de asemnea și sediul Filarmonicii „George Enescu”.
Biletele pentru concertele care au loc la Ateneu se pot procura de la casa de bilete din cadrul Ateneului Român, începând cu ziua de marți din săptămâna concertului, lunea fiind închis. Fiind situat între stațiile de metrou Piața Romană și Universitate, se poate ajunge ușor pe jos la a Ateneu de la oricare dintre ele. Pentru a scurta drumul, pot fi folosite mijloacele de transport de suprafață. 
Istoria bogată, arhitectura inedită și personalitățile din lumea muzicii care au pășit pe scena Ateneului Român fac din acesta un loc memorabil și un simbol al României contemporane. 

Mijloace de transport:
- autobuze stația Nicolae Golescu: 126, 300, 368 sau stația Nicolae Bălcescu: 122, 137, 138, 268, 381
- metrou stația Piața Romană (M2) sau stația Universitate (M2)
 
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
 
 
Detalii
Venue name: Ateneul Român
Adresa: Strada Benjamin Franklin 1-3, Bucuresti
Telefon 021 315 68 75
Website: http://www.fge.org.ro/ro/ateneul-roman.html
Program
Festivalul Internațional „Vară Magică” 2015, ediția a IV-a

Festivalul Internațional „Vară Magică” 2015, ediția a IV-a

Două luni de stagiune muzicală de vară. Între 8 iulie și 17 august 2015 va avea loc a patra ediție a Festivalului Internațional „Vară Magică”. În fiecare săptămână, la Ateneul Român, vor avea loc...

Miercuri 08 Iulie 2015 - Luni 17 August 2015
Una dintre cele mai mari orchestre de suflători din lume va concerta la București

Una dintre cele mai mari orchestre de suflători din lume va concerta la București

Orchestra Dabyeot Youth Wind din Coreea de Sud va concerta la Ateneul Român După un turneu european în Austria, Germania, Polonia...

Sambata 25 Iulie 2015 - Sambata 25 Iulie 2015
FESTIVAL ENESCU. Concertele de miercuri, 2 septembrie 2015

FESTIVAL ENESCU. Concertele de miercuri, 2 septembrie 2015

Redefinind orchestra de coarde, Scottish Ensemble inspiră publicul cu interpretări vibrante care reprezintă experiențe puternice, solicitante și pline de satisfacții.

Miercuri 02 Septembrie 2015 - Miercuri 02 Septembrie 2015
Ce veţi asculta în Piaţa Festivalului „George Enescu”

Ce veţi asculta în Piaţa Festivalului „George Enescu”

Verdi, Donizetti, Puccini, Ceaikovski, Lara şi Gimenez sunt în programul Orchestrei Naţionale Radio, cea care va cânta în deschiderea programului...

Joi 10 Septembrie 2015 - Duminica 20 Septembrie 2015
Comentarii