X

Grupul „Salvați Parcul Tineretului” în lupta cu defrișările și construcțiile ilegale

18 Aug 2017 | scris de Merg În | București
  • Grupul „Salvați Parcul Tineretului” în lupta cu defrișările și construcțiile ilegale

nan rating / 0 voturi
Review Merg.In

Sau cum ajungi să dai de 8 ori în judecată autoritățile pentru a salva spațiul verde

 

Au depus petiții, memorii, au organizat proteste, iar într-o perioadă nu era săptămână în care să nu meargă în audiență la Garda de Mediu. Totul pentru a opri defrișări ilegale și construcții fără aviz. Grupul „Salvați Parcul Tineretului” este un grup civic informal, cu puțini membri, dar cu multă răbdare, care nu s-au oprit din a se lupta pentru parcul lor nici măcar în momentul când primarul le-a spus cu seninătate „Dar aici nu a fost niciodată parc!”. Elena Iancu ne povestește cât de greu este să păstrezi intact spațiul verde dintr-un parc.

 

Cine a fost inițiatorul grupului civic?

Inițiatorul am fost eu, cea care nu putea să stea să se uite pe geam, să vadă cum defrișează 300 de copaci într-o singură zi. Pe lângă mine, a mai fost Dumitru Lupescu, un pensionar care locuiește la două blocuri distanță, și Silvia Mărgineanu. Mai sunt încă vreo trei vecini care au rămas „pe felie”, cum s-ar spune, ca să continuăm lupta.

Cum i-ați convins să intre în această luptă?

În primul rând, stând vizavi de parc, vedeau și ei cu ochiul liber ce se întâmplă. Pe Silvia Mărgineanu, spre exemplu, am cunoscut-o la protestul organizat cu Fundația Eco-civica. Nici nu știam că eram vecine și că luptam pentru aceeași cauză. Și cu acest prilej, ne-am hotărât să nu mai derulăm acțiuni separat, ci să ne unim, ca forța să fie mult mai mare.

Care a fost motivul pentru care ați creat grupul?

Printre primele mele joburi s-a numărat cel de la Institutul de Proiect București, iar proiectarea acestui parc mi-a trecut prin mâini. M-am mutat în acest cartier special pentru a fi aproape de parc, pentru a-mi crește copiii cu parcul alături. A fost o perioadă în care diferite asociații de mediu realizau acțiuni de plantare de copaci. Au mai fost plantați și 200 de cireși japonezi donați de ambasada Japoniei. Fiecare alee a parcului avea câte o specie de arbori: Aleea Teilor, Aleea Castanilor, Aleea Mestecenilor și așa mai departe. Și dintr-odată, văd escavatorul cum vine, aflu că totul a fost retrocedat, că băncile trebuie scoase, pomii trebuie tăiați, locurile de joacă trebuie desființate. Și răspunsul primarului este că de fapt aici nu a fost niciodată parc. Asta se întâmpla în 2014, primăvara. În 2015 câștigam „Premiul pentru lupta de rezistență în parcuri”, dat de CeRe la Gala participării publice.

Ce activități ați întreprins până acum?

Am înaintat mai multe petiții și memorii, dar cum nu s-a rezolvat nimic, ne-am hotărât să declanșăm aceste procese, căci altă variantă nu avem. În total, am intentat un proces Primăriei Municipiului București (PMB) și șapte procese Primăriei Sectorului 4. Primul proces pe care l-am început a fost pentru ordonanța președențială de stopare a defrișărilor. În ziua în care s-a dat definitiva că nu mai au voie să defrișeze, în timp ce noi eram la tribunal, ei au defrișat următorii 78 de arbori. Am chemat Garda de Mediu și au făcut încă un inventar al arborilor după ordonanță. Au constatat și ei că ordonanța fusese încălcată. Asta ne-a ajutat foarte mult în celălalt proces cu PMB. Proprietarul a dat în judecată primăria că nu îi dă aviz de defrișare. Am intervenit și noi în proces și, doi ani mai târziu, instanța a hotărât că nu va primi aviz de defrișare.

În prezent care sunt cauzele la care lucrați?

Luptăm pentru readucerea în circuitul public a spațiilor verzi care fac obiectul retrocedărilor. Am mai intentat un proces pentru anularea definitivă a autorizației de construcție și am câștigat. Doar că au făcut apel. Mi-e foarte greu să cred că au șanse de câștig după tot ce s-a întâmplat, însă așteptăm să vedem ce se întâmplă. Pe lângă acest proces, mai avem încă unul la Judecătoria Sectorului 4. Altfel, lucrăm la crearea centrului comunitar „Lumea copiilor - Văcărești”.

Care sunt planurile de viitor?

Vrem să ne asigurăm că autoritățile locale și centrale vor respecta normativele de urbanism. Altfel, vrem să organizăm evenimente prietenoase în comunitate, să ne mobilizăm pentru păstrarea curățeniei în cartier și pentru colectarea selectivă a deșeurilor în containere special destinate.

Făcând abstracție de aceste probleme, cum ar putea fi îmbunătățit parcul pe alte planuri?

Aș vrea să fie totul mai sălbatic, cu mai multe spații verzi, mai mulți pomi, mai multe plante. Și mai puține mașini prin parc. Altfel, banii ar trebui să fie investiți mai bine, nu pe schimbarea băncilor sau a coșurilor de gunoi, aflate în stare bună de altfel, din doi în doi ani

Comentarii