X

Iunie – luna în care sărbătorim vara

22 Iun 2016 | scris de Stela Borșan | Dumbrava
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borșan
  •   Iunie – luna în care sărbătorim vara
    Mihai Borsan

4,50 rating / 2 voturi
Review Merg.In

Luna iunie conform tradiţiei populare româneşti mai este denumită şi „Cireşar” sau „luna cireşelor”, deoarece acum se coc aceste fructe.Totodată, denumirea lunii iunie provine de la zeiţa „Iuno”, protectoare a femeilor căsătorite. Astfel, se spune că luna iunie este favorabilă pentru nunţi fiindcă în decursul acestei perioade se vor lega cele mai trainice căsnicii.

 

În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante luni, având multe sărbători şi evenimente folclorice. Dintre sărbătorile lunii iunie ai acestui an amintim:

-              Înălţarea Domnului  (Ispasul) – 9 iunie. Înălţarea Domnului sau Ispasul este o sărbătoare cu dată mobilă şi cade la 40 de zile după Paşti şi se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea  cu sufletul şi cu trupul la cer a lui Hristos. Salutul creştinesc în această zi este „Hristos s-a înălţat” şi se răspunde „Adevărat s-a înălţat“. Dar sărbătoarea Înălţării Domnului pentru noi, românii, mai are un sens: acela că cinstim şi pomenim pe Eroii şi Martirii Neamului care şi-au dat viaţa pentru apărarea şi întregirea ţării, pentru dreptate şi adevăr. În această zi este Paştele Cailor, în tradiţia populară spunându-se că doar în această zi şi numai un ceas se satură caii.

-              Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) – 19 iunie. Este o mare şi frumoasă sărbătoare creştină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos şi se celebrează la 50 de zile după Învierea Domnului .

-              Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica) – 24 iunie – este o sărbătoare cu dată fixă. Sânziana – sinonimă cu Drăgaica, este o divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu astfel că există multe tradiţii legate de florile de sânziene. În ajunul sărbătorii se culeg flori de sânziene, se împletesc coroniţe pentru fiecare membru al familiei şi la apusul soarelui acestea se aruncă pe acoperişul casei. Dacă rămâne pe acoperiş e semn că persoana pentru care s-a aruncat va trăi mult, iar dacă alunecă spre margine se spune că persoana va muri repede. Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii şi se spune că acum „amuţeşte” cucul. Dacă acesta încetează să cânte înainte de Sânziene se spune că vara va fi secetoasă.

-              Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Sânpetru de Vara) – 29 iunie. Sunt sărbătoriţi amândoi apostolii în această zi pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, şi, de regulă, biserica prăznuieşte ziua morţii unui sfânt, excepţie făcând Maică Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. În povestirile şi snoavele populare Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă etc. La marile sărbători, Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. În ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici. Cu acest prilej, din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei, iar Sfântul Petru le transformă în licurici. Aceştia au misiunea să-i călăuzească pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular. Importanţa sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care are număr variabil de zile. Este sărbătoarea care marchează începutul secerişului.

Luna iunie, de asemenea, este înconjurată de o serie de superstiţii cu privire la vreme şi la productivitatea anului agricol. Vegetaţia şi timpul calendaristic ajung la maturitate în prima lună a verii, când ziua este cea mai lungă de peste an. Totuşi, recoltele, oricât de promiţătoare s-ar arăta, nu pot fi sigure. În luna iunie, orice furtună, vijelie sau ploaie torenţială poate distruge lanul de grâu şi porumb, livezile sau viţa de vie.

 

Câteva dintre superstiţiile lunii iunie:

 

Dacă tună şi fulgeră mult în luna iunie, atunci vara va fi noroasă;

Dacă în luna iunie avem parte de ploi, atunci la Crăciun vom avea parte de belşug;

Dacă vântul de la miazănoapte va bate în luna lui iunie, atunci grâul va avea roade bogate;

Dacă plouă în luna iunie, atunci nu vom avea recolte prea bune la porumb, etc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua de Sânpetru alunele şi nucile nu vor mai avea miez sau vor fi viermănoase.

Cuvinte cheie:   luna iunie / vara / sărbătoare
Comentarii