X

Ghinţura galbenǎ-plantǎ medicinalǎ

09 Sep 2015 | scris de Mihaela Dicu
  • Ghinţura galbenǎ-plantǎ medicinalǎ
  • Ghinţura galbenǎ-plantǎ medicinalǎ

1,50 rating / 2 voturi
Review Merg.In
O plantă cu deosebite calități terapeutice

Ghinţura galbenǎ (Genţiana lutea) este o plantǎ-monument al naturii în Munţii Bucegi. Face parte din familia Genţianaceae şi din flora spontanǎ. Ghinţura galbenǎ se dezvoltǎ la noi în ţarǎ din zonele de câmpie, pânǎ la zonele subalpine, la marginea pǎdurilor.


O scurtǎ descriere a speciei
Ghinţura galbenǎ este o plantǎ  medicinalǎ, cu tulpina înaltǎ pânǎ la un metru, dreaptǎ, cilindricǎ şi neramificatǎ, o plantǎ robustǎ, cu frunze de culoare verzui-albǎstrui, mari, ovale, late, cu cinci până la șapte nervuri puternice şi sunt aşezate în pereche. Florile sunt mari, alungite, cu cinci până la șapte petale, de culoare galbenǎ şi dispuse în buchete înghesuite la axila perechilor de frunze ca nişte coşuleţe. Ghinţura galbenǎ înfloreşte în lunile iulie şi august.

Biotopul plantei
În România, Ghinţura galbenǎ se aflǎ în Munţii Carpaţi în zonele cu bolovǎniş, pe coastele luminate şi ierboase şi mai rar în zonele de pǎdure. Se poate cultiva de la altitudinea de patru sute de metri la opt sute de metri în Judeţele Prahova, Braşov şi Neamţ.

Utilizarea terapeuticǎ a plantei
Ghinţura galbenǎ, cunoscutǎ ca plantǎ medicinalǎ de la care se folosesc rǎdǎcina groasǎ şi foarte lungǎ în mediu farmaceutic şi rizomii, datoritǎ proprietǎţilor digestive şi tonice, cu recomandare în tratamentul gastritei hipoacide şi tuburǎri dispeptice. Calitǎţile fitoterapeutice ca: tonic amar, eupeptic, antihelmintic, stomahic, antitermic, colagog. Utilizare internǎ-aerofagie, anemie, ascaridozǎ, boli hepatice, cirozǎ hepaticǎ, dischinezii biliare, depresii, febrǎ cronicǎ, gripǎ, gutǎ, reumatism, administrate sub formǎ de infuzie, decoct, tincturǎ sau macerat.

                               

Comentarii