X

Palatul Cotroceni

12 Aug 2017 | scris de Asociația Harmony, Filiala
  • Palatul Cotroceni
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Cotroceni
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Cotroceni
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Cotroceni
    Foto: Ștefan Trăsnea

Bulevardul Geniului 1, București 5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In
Palatul Cotroceni poartă cu el, de peste trei secole, istoria neamului românesc.
 
Evoluția palatului a cunoscut mai multe etape: de la mânăstire la resedință oficială de nivel european, palat regal, palat al pionierilor. Cutremurul din 1977 a afectat grav rezistenţa clădirii, aceasta necesitând să fie reconstruită și restaurată vreme de zec ani, iar după revoluția din 1989 a devenit sediul președintelui.
 
Istoria Palatului Cotroceni începe odată cu domnia lui Șerban Cantacuzino, domnitor al Țării Românești (1678-1688). Astfel, între anii 1679 și 1681, acesta construiește cel mai important așezământ al său- Cotroceni. În cadrul acestui ansamblu existau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ și mărețul palat domnesc, construit în stil baroc.
Apoi, în 1852, Barbu Dimitrie Ştirbei, domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 - 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856, dorește modernizarea ansamblului, fondează grădina de la Cotroceni, cea mai frumoasă grădină din Capitală la acea vreme.
Alexandru Ioan Cuza este primul domnitor care transformă moșia Cotroceni în reședință oficială de nivel european. Era anul 1862.
Denumirea de palat devine palpabilă în 1893, când Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României, începe să construiască un palat în locul caselor domnești și al mănăstirii. Acest palat a fost construitde către arhitectul francez Paul Gottereau pentru moștenitorii coroanei: Principele Ferdinand şi Principesa Maria.
Prinţesa, iar apoi regina Maria și-a pus amprenta asupra Cotroceniului în cel mai frumos mod posibil. Majestatea Sa nota în jurnal: "Chinul ce mă aștepta apoi a fost despărțirea de Cotroceni. Casa care fusese a mea 23 de ani, casa pe care o înfrumusețasem și o împodobisem, casa cu care mă mândrisem și pe care o iubeam. Și toate trebuia să le fac cu liniște, căci era vorba să nu spunem nimănui că suntem acolo pentru ultima oară”.
Anii 1949 si 1976 reprezintă pentru Palatul Cotroceni ani de metamorfoză, acesta devenind Palatul Pionierilor.
Din păcate, cutremurul din 1977 a afectat grav construcția, fiind nevoie de lucrări de restaurare, pe o perioadă de aproximativ zece ani, încercându-se pe cât posibil refacerea după vechea arhitectură. Cel care s-a ocupat de  restaurare a fost arhitectul Camil Roguski, care a folosit numai materiale românești de cea mai bună calitate.
Aripa nouă a palatului, reprezentată azi de Administrația Prezidențială, ar fi trebuit să găzduiască biroul și dormitorul lui Ceaușescu, plus alte săli și dormitoarele Elenei Ceaușescu și ale copiilor. Ceea ce a frapat arhitecții a fost faptul că în timpul cutremurului nu a fost produsă nicio fisurã în zidurile ctitorite în vremea lui Șerban Cantacuzino, ziduri care reprezintă, în aripa de est, o parte destul de semnificativă din palat.
În ceea ce privește partea veche a palatului, aceasta a fost mobilată cu  mobilier nou, lucrat după modelele originale, distruse de cutremur. Contrar tuturor zvonurilor, Palatul Cotroceni de azi este în întregime opera arhitecților care au început restaurarea lui, Ceaușescu și soția sa nelocuind niciodată aici și vizitându-l foarte rar în timpul reabilitării.
Somptuozitatea și originalitatea palatului derivă din munca titanică depusă pentru refacerea acestuia, fiind angrenate numai pentru covoare 12. 000 de lucrătoare din toată țara. Acestea fiind realizate manual. Sculpturile din piatră și lemnau fost făcute cu ajutorul unor meșteri din Sighet și Moldova, care au învățat de la vechii maeștri italieni.
 
Centrul unor evenimente istorice importante
Printre evenimentele istorice deosebit de importante desfășurate la Cotroceni se numără hotărârea lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției de la 1821, de a-și aşeza tabăra aici. Ansamblul Cotroceni a devenit astfel centrul revoluţiei.
În anul 1918 la Cotroceni a fost semnat cu Puterile Centrale tratatul cunoscut ca “Pacea de la Bucureşti”, după ce România a părăsit neutralitatea și s-a alăturat grupului de state care formau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie).
Numeroase consilii de coroană şi conferinţe guvernamentale importante s-au petrecut în timpul lui Carol al II-lea, marcante fiind cele din toamna anului 1939 în timpul căreia au fost tratate probleme privind integritatea şi apărarea țării, modul de relaționare cu vecinii, ce atitudine trebuia adoptată față de războiul care tocmai începuse, respectiv cel de-al Doilea Război Mondial.
 
Prezentarea Palatului Cotroceni
Holul de onoare este realizat după modelul Operei din Paris, în stilul neoclasic francez. Acesta cuprinde scara monumentală, ce creează legătura cu prima încăpere: sufrageria germană.
 Sufrageria germană este decorată după stilul Renaşterii germane, fiind restaurată de arhitectul Gottereau la specificațiile regelui Carol I.
Biblioteca Palatului Cotroceni, sau biroul regelui Ferdinand, nu a impus reconstituirea, conservându-se aproape intact. Aici se regăsește o colecție de cărți care a aparţinut familiei regale a României.
Marele salon de recepţie a fost construit la specificațiile Reginei Maria, iar azi poartă denumirea de "spaţiul Cerchez", după arhitectul român Grigore Cerchez, care l-a reamenajat între anii 1925 și 1926 în stil neoromânesc.
Salonul de vânătoare a fost amenajat între anii 1926 și 1927 de către arhitectul Karel Limann.
Salonul florilor, amenajat de Regina Maria, își poartă denumirea după lait-motivul decorativ floral regăsit în toată încăperea, care este luminată prin vitralii.
Sufrageria Palatului Cotroceni, sau Sufrageria Regală, cuprinde piese de mobilier care se presupune că ar fi fost gândite chiar de Regina Maria, respectiv  "marea masă a regelui Arthur", şi din 24 de scaune, stilul fiind  un art-deco, dar adaptat modului de concepţie al Reginei.
La etajul doi al palatului  putem vedea Salonul oriental, care a fost, pe rând: atelier de pictură şi pirogravură, studio sau sală de clasă pentru prinţese. Aici este prezent un mobilier de origine extrem-orientală, iar piesele din bronz şi porțelan completează atmosfera impusă de acesta.
Dormitorului Reginei Maria i s-a făcut o restaurare după modul în care arăta în anul 1929 , fiind amenajat după stilul Tudor.
Un alt apartament interesant este apartamentul stil Adam şi Empire, acesta combinând stiluri de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, fiind inspirat din formele sobre ale Antichităţii reactualizate prin descoperirile de la Pompei şi Herculanum.
Palatul Cotroceni a putut fi vizitat în timpul președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice. De asemenea, președintele Traian Băsescu a hotărât, pe 18 mai  2008, când s-a împlinit un an de la  referendumul confirmării lui în funcție, ca palatul să poată fi vizitat de public. Curiozitatea oamenilor și dorința de a vedea acest palat învăluit oarecum în mister a condus la vizitarea lui de 20.000 de persoane.
 

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti

Detalii
Venue name: Palatul Cotroceni
Adresa: Bulevardul Geniului 1, București
Telefon
Website:
Program
Comentarii