X

„Emigranţii”, un spectacol despre sclavii viselor

26 Oct 2015 | scris de Aura Clara Marinescu
  • „Emigranţii”, un spectacol despre sclavii viselor
    Tudor Lucanu şi Matei Rotaru

4,00 rating / 2 voturi
Review Merg.In
Într-un subsol insalubru, fără ferestre, cu ţevi ca nişte intestine ale pământului prin care se aude şuierul apei, cu două paturi improvizate şi o masă trăiesc doi bărbaţi, un intelectual ratat (emigrantul politic AA) şi unul fără maniere, muncitor, „sclav al banilor” (emigrantul economic XX), obsedat să adune cât mai mulţi, pe care-i ascunde într-o mascotă. Întoarcerea muncitorului la familie e sperată. Ambii sunt sclavii propriilor vise. Cei doi nu se suportă, dar nu se pot despărţi. 

Piesa lui Sławomir Mrożek este pusă în scenă de Tudor Lucanu şi jucată de Matei Rotaru şi Tudor Lucanu la Teatrul Naţional Cluj-Napoca. Selectat  în Festivalul Naţional de Teatru 2015, „spectacolul este atât de actual în situaţia pe care lumea o trăieşte astăzi”, am auzit voci din public la final. Alţii au ales să le vorbească şi altora la telefon despre spectacol, să împărtăşească experienţa, atât de mult a convins. 

Duel pe scândură
Traducerea piesei „Emigranţii” îi aparţine lui Stan Velea, iar scenografia spectacolului este semnată de Cristian Rusu. Cei doi protagonişti sunt foarte buni, se completează perfect. Sunt două entităţi antagonice. Nu pot trăi unul fără celălalt. Mi-au plăcut interpretările lor. Am descoperit doi actori excepţionali, foarte talentaţi, două interpretări puternice, două personaje aflate la limită. Unul citeşte, ascultă muzică clasică, iar celălalt a devenit o brută, aproape să mănânce o conservă cu mâncare pentru câini, după ce o ascunsese într-un ciorap ca pe cel mai preţios ingredient. Unul visează să scrie o carte despre celălalt, iar al doilea visează la femei blonde pe care ar vrea să le întâlnească în gară. Cei doi ajung să se dueleze, scoţându-şi în final măştile reciproc. 

„Am primit un dar minunat, acela de a visa, iar prin visarea cu ochii deschiși ne creăm universuri noi, mai bune, mai înțelegătoare, mai frumoase, în care noi jucăm rolul principal. Menirea visurilor noastre este de a ne da un soi de libertate. Dar aceste visuri mai au și o capcană în care putem cădea: putem deveni, fără să ne dăm seama, sclavii propriilor noastre vise. În acest moment, existența noastră capătă valențe absurde fiindcă libertatea visului devine închisoarea vieții”, spunea regizorul Tudor Lucanu. 

„Emigranții” a fost scrisă în 1963, când Mrożek se refugiase la Paris, „în perioada în care el însuși a trăit ca emigrant, prelucrând astfel propria-i experiență a marginalizării, punând față în față imaginea refugiatului din motive economice și a celui din motive politice. Mrożek e un dramaturg ce își concentrează atenția asupra psihologiei personajelor sale în contextul mecanismelor istorice și politice contemporane” (Institutul Polonez de cultură). 

Sławomir Mrożek s-a născut în 1930 în Polonia și a murit în 2013 la Nisa, în Franța. Publică foiletoane, povestiri umoristice, schițe, romane parodice. Operele sale dramatice au fost concepute în timpul petrecut în străinătate: „Tango”, „Croitorul”, „Portretul”, „Dragoste în Crimeea”. Piesa „Emigranții” a apărut în anul 1974. 

„Conversaţie după înmormântare", văzut şi în culise 

În seara aceasta, în FNT, vă recomand: „The History Boys. Poveşti cu parfum de liceu” la Teatrul Excelsior, de la ora 18.00. La Teatrul „Nottara” se joacă, de la ora 19.00, „Vestul singuratic” cu Florin Piersic jr., Andi Vasluianu şi Vlad Zamfirescu, iar de la ora 20.00 – „Imagine all the people” după John Lennon, un spectacol de teatru-coregrafic de Gigi Căciuleanu, la Teatrul Naţional, Sala Mare. 

Citiţi şi Mein Kampf. A început FNT
 
Comentarii